romana



Caracterizarea lui Gulita din Chirita in provintie

Ca personaj literar, Guliţă deschide o întreagă serie caracterologică, din care fac parte, în primul rând, eroii lui Caragiale, Ionel, Goe sau micul Ftiriadi. El este copilul răzgâiat, din familiile cu pretenţii, care încearcă să se maturizeze. "Sujlăţălu" - cum îi zice Chiriţa — e un demn urmaş al mamei sale. Ia lecţii de ...
Continuare

Caractezarea personajului Chirita din Chirita in provintie de Vasile Alecsandri

In dramaturgia românească, personajul comic Chiriţa este un exemplu de vitalitate, atât datorită talentului creatorului său, Vasile Alecsandri, cât şi unor interpreţi de mare valoare, a căror carieră teatrală s-a confundat adesea cu personajul însuşi. Chiriţa este eroina principală a unui ciclu, alcătuit din patru texte ...
Continuare

Alexandru lapusneanul - caracterizare

Alexandru Lăpuşneanul In desfăşurarea scenariului epic, Alexandru Lăpuşneanul, personajul principal al celebrei nuvele omonime, devine principalul element constitutiv al textului, întreaga "lume" a operei gravitând, de fapt, în jurul personalităţii sale. Spirit complex, perfect integrat în mentalitatea epocii, domnul Moldovei guvernează la modul ...
Continuare

Caracterizare Inorogul din Istoria Ieroglifica (1705) de Dimitrie Cantemir

Istoria Ieroglificâ (1705) Istoria ieroglifică este, prin excelenţă, cartea naşterii personajului ca element fundamental într-o construcţie narativă. Nu numai din acest punct de vedere, marchează un moment de tranziţie de la arta cronicarilor moldoveni "clasici", în raport constant cu elementul istoric, la un alt tip de naraţiune, pentru care ...
Continuare

Vizirul Chiupriuliul si Ghica-Voda - caracterizarea personajelor

In operele lui Dimitrie Cantemir (Istoria ieroglifică, 1705) şi Ion Neculce (O samă de cuvinte, 1745), întâlnim primele configurări ale personajului literar în literatura noastră scrisă. Grigore Ureche este cu deosebire portretist. Şi Cantemir şi Neculce construiesc personaje având ca fundament istoria, dar, pe când Cantemir este un cărturar de ...
Continuare



Caractezizarea lui Stefan cel Mare din O Samă De Cuvinte (1745)

O samă de cuvinte cuprinde 42 de legende "ce sunt audzite din om în om, de oameni vechi şi bătrâni şi în letopiseţe nu sunt scrise", afirmaţie perfect adevărată, în afară de ultima parte care nu trebuie luată ad litteram. Aşa, legenda despre ajutorul dat de Purice, aprodul lui Ştefan cel Mare, într-o luptă, care explică ...
Continuare

Caracterizarea lui Stefan cel Mare din Letopisetul Tarii Moldovei

Intemeietor al portretisticii în literatura noastră veche, Grigore Ureche creionează în opera sa o galerie de portrete de domnitori şi figuri de boieri, pe care autorul le ierarhizează, le dă un contur propriu, punând alături de trăsături fizice însuşiri de caracter definitorii, cu mare pre-ciziune de nuanţe şi concizie. Incontestabila sa ...
Continuare

Caracterizarea lui pintea personajul principal al baladei Plntea Viteazul

Personajul principal al baladei este o figură reală, atestată documentar, care a trăit către sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, în nordul Transilvaniei, glorificat de popor pentru faptele sale. Esenţa eroului se dezvăluie prin scenariul naraţiunii. In prima parte a baladei, personajul este prezentat în liniile ...
Continuare

Caracterizarea lui CORBEA din balada Corbea

Răspândită în Moldova, Muntenia şi Banat şi cunoscând mai multe variante, balada Corbea se înscrie în categoria cântecului eroic, cu tematică feudală. Faptele narate se axează pe legendara figură a lui Corbea, surprins nu atât în planul acţiunii, cât mai ales al trăirilor interioare. Din prima secvenţă, naratorul popular ...
Continuare

Tugulea - careacterizarea personajului principal al basmului ţugulea, fiul unchiaşului şl al mătuşei

Personaj principal al basmului, Ţugulea este o imagine generatoare a binelui. Numele "se adaugă elementelor realiste ale basmului" (G. Călinescu), dar îl şi individualizează. Trăsăturile personajului sunt relevante numai prin strânsa legătură cu participarea la acţiune, îndreptată spre un final fericit. Ţugulea, cel mai mic fiu al ...
Continuare

Praslea - caracterizare - basmul Praslea cel voinic şl merele de aur

Acest basm popular este publicat pentru prima dată de Petre Ispirescu în volumul Legende sau basmele românilor. El se încadrează în tiparele cunoscute ale basmului fantastic. Tema basmului presupune clasicul conflict între bine şi rău, acesta din urmă fiind, finalmente, înfrânt. Creaţia depăşeşte stadiul unei naraţiuni rudimentare. Interesul ...
Continuare

Caracterizarea lui Făt-frumos din basmul tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte

"Riguroasă afirmare ontologică" (Constantin Noica), conţinând un substrat de mare profunzime filosofică, perfect "absorbit în fapte, fără nici o intervenţie discursivă" (G. Călinescu), basmul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte dă, prin mesajul său, eroului principal, ...
Continuare

Zodia cancerului sau vremea ducai-voda — roman istoric de Mihail Sadoveanu

ZODIA CANCERULUI SAU VREMEA DUCĂI-VODĂ — Roman istoric de Mihail Sadoveanu. Prima ediţie în volum: Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă, roman istoric, volumele I-II, Bucureşti, Editura Naţionala „S. Ciornei", colecţia „Autorilor români", . Născută din pasiunea statornică a scriitorului pentru Neculce şi pentni istorica familie ...
Continuare

Zmeura de campie — roman de Mircea Nedelciu

ZMEURA DE CÂMPIE — Roman de Mircea Nedelciu. A apărut la Editura Militară din Bucureşti în anul . Este primul roman publicat de autor după trei volume de proză scurtă. Inainte ca Editura Militară să ia pe la mijlocul deceniului al nouălea iniţiativa publicării unor cărţi ale prozatorilor postmoderni, existau puţine semne ...
Continuare

Zenobia — roman de Gellu Naum

ZENOBIA — Roman de Gellu Naum. A fost publicat la Editura Cartea Românească din Bucureşti, în anul . Personajul principal, Zenobia, apare mai întâi în proza poetică din volumele Medium (1945) şi Castelul orbilor (1946), apoi şi în poezia autorului. Caracterizată de autorul său drept „un fel de homan" (formulă ironică, extinsă şi ...
Continuare

Zamolxe — piesa de teatru in trei acte de Lucian Blaga

ZAMOLXE — Piesă de teatru în trei acte de Lucian Blaga. Subintitulată „Mister păgân", ea a fost scrisă între 1920 şi 1921, deschizând seria celor zece piese care alcătuiesc opera dramatică blagiană. Tabloul I din actul 1 (Monologul lui Zamolxe) şi tabloul I din actul III au fost publicate iniţial în revista „Gândirea", în nr. 11, 1 octombrie ...
Continuare

Zahei orbul — roman de Vasile Voiculescu - comentariu

ZAHEI ORBUL — Roman de Vasile Voiculescu, apărut la Editura Dacia, . Redactarea romanului a avut mari întreruperi între anii 1949 şi 1957. Structura romanului Zahei orbul porneşte de la formele povestirii. Nu puţini au fost comentatorii care au văzut în scrierea lui V. o istorisire amplă, din care tehnica romanescului aproape absentează. Viaţa orbului ...
Continuare

Zadarnica e arta fugii - roman de Dumitru ţepeneag - rezumat

ZADARNICĂ E ARTA FUGII Roman de Dumitru Ţepeneag, apărut la Editura Albatros, Bucureşti, . In perioada exilului francez al scriitorului, romanul este mai întâi publicat în traducere franceză, sub titlul Arpieges (Paris, Flammarion, 1973). Textul românesc a fost scris între anii 1969 şi 1971. Ca şi titlul original, şi cel francez propune un joc de cuvinte ...
Continuare

Vointa de putere — comentariul romanului de Nicolae Breban

VOINŢA DE PUTERE — Roman de Nicolae Breban. Apărut la sfârşitul anului 2001 la Editura Dacia, reprezintă cel de-al doilea volum al tetralogiei Ziua şi noaptea, serie epică deschisă de romanul omonim din . Romanul poartă un titlu curajos, deopotrivă în sensul unei radicalitâţi a viziunii asupra politicului şi în cel al ambiţiei ...
Continuare

Voica — comantariu - balada populara (cantec batranesc)

VOICA — Baladă populară (cântec bătrânesc), inclusă de cercetători în categoria celor fantastice (şi, uneori, familiale). Consemnată şi publicată relativ târziu („Gazeta Transilvaniei", 1886, „Revista nouă", 1889, „Tribuna", 1899), ca a intrat mai anevoios în circuitul cullural şi ştiinţific românesc, făcând obiectul ...
Continuare

Materiale romana