Pe tema existentei umane s-au emis diverse ipoteze de-a lungul timpului. Se poate spune ca pe aceasta tema se discuta din totdeauna. Este un subiect care inca pune in dificultate gandirea umana, se pun probleme de genul cum am aparut(sunt 2 ipoteze:cea religioasa si teoria evolutionista a lui Darwin)?cum gandim si avem vointa proprie?de ce ne sunt conditionate anumite actiuni?de ce se impun limite ... Continuare
Intelegere si explicitare
Ca înţelegere, Dasein-ul îşi proiectează fiinţa către posibilităţi. Această fiinţă întru posibilităţi care înţelege este ea însăşi o putinţă-de-a-fi şi aceasta datorită repercursiunii acestor posibilităţi, ca deschise, asupra Dasein-ului. Proiectarea pe care o implică înţelegerea ... Continuare
Faptul-de-a-fi-aici-ca-loc-de-deschidere in ipostaza de intelegere
Situarea afectivă este una dintre structurile existenţiale în care se menţine fiinţa "locului-de-deschidere". Deopotrivă de originară cu ea în constituirea acestei fiinţe este înţelegerea. Situarea afectivă are de fiecare dată o înţelegere a ei, chiar dacă nu face decît să o reprime. Înţelegerea este întotdeauna determinat ... Continuare
Frica - un mod al situarii afective
Fenomenul fricii poate fi considerat în trei privinţe: lucrul de care îţi este frică, faptul de a-ţi fi frică, lucrul pentru care îţi este frică. Aceste posibile moduri de a privi frica merg mînă în mînă şi ele nu sînt întîmplătoare. Prin ele iese la lumină structura situării afective în genere. Analiza se întregeşte prin tr ... Continuare
Faptul-de-a-fi-aici-ca-loc-de-deschidere in ipostaza de situare afectiva
Ceea ce ontologic avem în vedere prin termenul situare afectivă este, ontic vorbind, lucrul cel mai cunoscut şi cel mai cotidian: dispoziţia, tonalitatea afectivă. Înainte de a face recurs la o psihologie a dispoziţiilor, care de altminteri se află complet la început, e cazul să privim acest fenomen ca pe un existenţial fundamental şi să-l contur ... Continuare
Spatialitatea Dasein-ului si spatiul
Ca fapt-de-a-fi-în-lume, Dasein-ul des-coperă de fiecare dată deja o "lume". Această des-coperire întemeiată în mundaneitatea lumii a fost caracterizată ca eliberare a fiinţării către o totalitate a menirilor funcţionale. Faptul-de-a-face-ca-ceva-să-funcţioneze (potrivit menirii sale) şi astfel de a-l elibera se împlineşte în modul ... Continuare
Spatialitatea faptului-de-a-fi-in-lume
Dacă atribuim Dasein-ului spaţialitate, atunci este evident că acest "fapt-de-a-fi-în-spaţiu" trebuie să fie conceput pornind de la felul de a fi al acestei fiinţări. Spaţialitatea Dasein-ului, care, prin esenţa lui, nu este o simplă-prezenţă, nu poate să însemne ceva precum survenirea într-un punct din univers şi nici faptul- ... Continuare
Metoda de pregatire a strategiei de lucru
Textul lui Kant care ilustrează metoda de pregătire
Ne vom folosi de un text al lui Kant pentru a susţine etapele muncii pregătitoare şi a pune la punct marile linii ale metodei
Supunându-ne, o dat mai mult, unei metode - o cale pentru atingerea adevărului -, am putea să elucidăm sensul textelor. Câteva rânduri din Kant ne vor oferi un punct de plecare:
... Continuare
Metoda si principiile ei directoare
Principii directoare
A şti să citeşti
Primul principiu director, prima regulă de acţiune privesc această necesitate a unei lecturi active, destinată să identifice conceptele importante, care joacă un rol strategic, şi să ofere definiţii de bază.
De ce să-i subliniem în mod special importanţa? În cultura noastră, une ... Continuare
Definirea si obiectivul comentariului de text
Comentariul de text constă în a pune în evidenţă problematica şi problema constitutive ale textului (care presupun, bineînţeles, înţelegerea temei şi tezei autorului). Este vorba de a clarifica problema conţinută în text pătrunzând tema şi teza, apoi de a degaja organizarea conceptuală şi, în sfârşit, de a proceda, eventual, la ... Continuare
Disertatie si comentariu de text
Unitate de exigenţă
Comentariul de text se prezintă, sub multiple aspecte, ca un fel de oglindă a disertaţiei. Vi se dă un fragment filosofic şi trebuie să puneţi în evidenţă tema, teza sau ideea directoare, problematica constitutivă a acelui text (este vorba întotdeauna de a explicita problema filosofică ridicată şi de a ... Continuare
Disertatia redactata
Reguli necesare pentru definiţii:
. A nu admite fără definiţie nici unul dintre termenii cât mai obscuri sau echivoci.
. A nu întrebuinţa în definiţii decât termeni perfect cunoscuţi sau deja explicaţi.
Reguli necesare pentru axiome
. A nu admite în axiome decât lucruri evidente.
Reguli necesare pentru demonstraţii
. A demonstra toate propozi ... Continuare
Munca de pregatire a disertatiei
Pericole şi principii de acţiune
Pericole
. Situarea în afara subiectului este unul din pericolele cele mai răspândite. El constă în redactarea unei disertaţii asupra unui subiect apropiat sau radical diferit de cel ce se oferă implicit reflecţiei, ceea ce înseamnă să reflectezi în afara temei şi mai ales în afara problemei precise: candidatul fi ... Continuare
Diferitele tipuri de planuri
Planuri, structuri logice
Studiul diferitelor planuri posibile reprezintă un element important şi decisiv. El trebuie să sesizeze, în primul rând, că se află aici nu în faţa unor elemente arbitrare, neesenţiale şi cotingente, a unor forme retorice contestabile, ci a unor adevărate structuri logice, care răspund unor necesităţi de organiz ... Continuare
Metoda disertatiei filosofice
Disertaţia desemnează o "demonstraţie - argumentaţie" riguroasă şi metodică, având a converti totdeauna un enunţ în problemă, în aşa fel încât să lucreze la rezolvarea acesteia, să determine problema fără a o dezagrega vreodată şi să răspundă la formularea subiectului. În definitiv, disertaţia se în ... Continuare
Arta de a citi
Citirea unui text filosofic: un act
Pe parcursul întregului an trebuie să citească şi să ajungă la texte. Dar cum să citeşti pentru a trage cel mai mare folos din lecturile tale? Într-adevăr, cititul este o artă şi în acest domeniu trebuie să dobândeşti o metodă. Mai întâi, adevărata lectură filosofică rezidă în ... Continuare
Retorica si filozofie
Retorica activă în exerciţiile filosofice se defineşte deci astfel: o artă de a gândi şi de a te exprima bine, de a-ţi desfăşura argumentele în bună ordine, astfel încât să obţii adeziunea spiritelor ca şi a oricărui auditor. Sub acest unghi, filosofia şi retorica sunt două surori gemene, a doua punând în formă ideile ... Continuare
Fundamentele filosofice ale metodei
Metodă şi ordine: moştenirea carteziană
Definiţia carteziană a metodei
Evitarea hazardului. Fără metodă, suntem supuşi hazardului; de aceea ea se dovedeşte a fi riguros indispensabilă. Fără îndoială există şi posibilitatea descoperirii adevărului graţie întâmplării, dar cercetarea noastră dep ... Continuare
Regulile si conceptele specifice metodei filosofice
În esenţă, conceptele şi elementele specifice ale metodei filosofice sunt: chestionarea, problema, miza, planul conceput ca prelungire a acestor date. Ele constituie componentele problematicii pe care am definit-o în capitolul precedent ca arta şi ştiinţa de a dezvălui problema filosofică subiacentă enunţării exerciţiului, apoi de a pro ... Continuare
Ideea de metoda
Metoda filosofică (analiză, chestionare, problematică, reflecţie etc.) îngăduie studentului să evite hazardul unei cercetări empirice, să procedeze printr-o abordare ordonată şi sigură.
Pentru ca studenţii să nu aibă de suferit din pricina unei lacune în pafoplia instrumentelor de lucru la dispoziţia lor, ne vom consacra, ... Continuare
