Declaratia de la berlin si tratatul de la lisabona
c La 25 martie 2007, liderii UE adoptă Declaraţia de la Berlin ce marchează 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma. Aceasta a fost semnată de „cei trei preşedinţi“ ai Uniunii: din partea Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, din partea Comisiei Europene, José Manuel Barroso, iar din partea Consiliului, cancelarul german Angela Merkel.
Varianta ... Continuare
Constitutia europeana - prima constitutie
Constituţia europeană - Prima Constituţie
c În cadrul Consiliului European de la Laeken (Belgia) din 14-l5 decembrie 2001, şefii de stat şi de guvern au arătat că Uniunea trebuie să rezolve trei probleme majore:
• aducerea cetăţenilor, în primul rând a tinerilor, mai aproape de modelul şi de instituţiile europene;
• organizarea ... Continuare
Stabilirea criteriilor de aderare la ue
Tratatul de la Maastricht afirma că „orice stat european care respectă principiile fundamentale ale Uniunii (libertate, democraţie, respec¬tarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) poate cere să devină membru al UE“.
c Consiliul European întrunit la Copenhaga (2l-22 iunie 1993) a stabilit că aderarea fiecărei ţări ... Continuare
Extinderea si transformarea comunitatii europene (1972–2007)
Comunitatea Europeană, fondată de „Cele Şase“ state semnatare ale tratatelor CECO, CEE şi EURATOM, a cunoscut un continuu proces de extindere început în 1972, o dată cu aderarea Regatului Unit, Danemarcei şi Irlandei, proces ce s-a accelerat o dată cu căderea comunismului care a pus capăt fragmentării continentului.
Totodată, în anul ... Continuare
Constructia europeana - inceputurile institutiilor europene - de la ceco la comunitatea europeana a celor sase
Primele organizaţii europene apar după Cel de-al Doilea Război Mondial:
• La 5 aprilie 1944, la Londra are loc semnarea Tratatului dintre Belgia, Olanda şi Luxemburg (BENELUX) privind constituirea unei uniuni vamale între aceste ţări. Această convenţie stipula: (1) libertatea comercială totală între cele trei semnatare, cu suprimarea taxelor ... Continuare
Istorie si fictiune in discursul artistului asupra istoriei. cazul generatiei ’60
„Avem nevoie de o literatură şi de o artă care să redea cât mai colorat şi cât mai divers din punct de vedere artistic realitatea contemporană, viaţa constructorilor socialismului, succesele şi bucuriile lor, greutăţile şi lipsurile existente (...)” (Nicolae Ceauşescu, Expunere cu privire la activitatea politică-ideologică ... Continuare
„mica primavara ceausista” in „cazarma scriitorilor”. generatia ’60 : intre compromis si rezistenta
„Mica primăvară ceauşistă” însemna pentru tinerii scriitori debutaţi la începutul deceniului naşterea unei frumoase iluzii: pentru elita politică însemna că jumătate dintre obiectivele vizate în planul de atragere a intelighenţiei şi de implicare a acesteia în scenariul consolidării propriei legitimităţi erau îndeplinite. ... Continuare
Intelectualii fata cu puterea. de la „facerea lumii” la „dinastia” ceausescu. ce spune istoria?
Discursurile istoriografice actuale sunt dominate de un spirit al deconstrucţiei care, dincolo de îndatorarea faţă de paradigma culturală contemporană, trebuie pus în relaţie cu traumatismele epocii totalitare. Culpa difuză care marchează un segment important al intelectualităţii româneşti exacerbează vânătoarea de „ţapi ... Continuare
Intelectualii si „teroarea istoriei”. „cazarma scriitorilor” – doar o „cazarma cu fictiuni?
„Hermeneutica” istoriei. Istorie şi ficţiune. Istorie //vs// memorie? Memorie individuală şi memorie colectivă. Patologii ale memoriei în spaţiul românesc totalitar
Raportul dintre individ şi istorie (îndeosebi acela dintre intelectual şi istorie), supratema care bântuie obsesiv romanul politic al ultimelor două decenii de dictatură, nu este, ... Continuare
Despre „dileme, nevroze si utopii” in mentalitatea romaneasca
În contextul social social-politic şi cultural actual, marcat de experienţa iniţiatică a intrării în Europa, lumea românească pare mai mult decât oricând „presată” să-şi regleze conturile cu gloriosul trecut comunist. Un trecut care, în ciuda unor tentative mai mult sau mai puţin disimulate de a-l eticheta ca „mort şi îngropat”, apasă ... Continuare
