Organismele modificate genetic (ogm) si impactul lor asupra mediului
. Definiţia OGM-urilor şi etapele de obţinere a lor
Odată cu începutul anilor 1970, o serie de tehnici ale geniului genetic (adică manipularea directă a genelor de către om) permit extragerea unei gene din genomul unui organism şi reimplantarea ei în genomul unui alt organism, aparţinând unei alte specii sau chiar altui regn. Spre exemplu ... Continuare
Vatamatoare. anthylis vulneraria. fam. fabaceae.
Denumiri populare: capul turcului, iarbă de răni, iarba faptului, iarba osului, iarbă de vatăm, nălucă, ranătoare, rănelvană, sculătoare, trifoi galben, trifoiul racului, vătămătură.
Descriere- plantă erbacee perenă, întâlnită prin păşuni şi locuri ierboase de la câmpie la etajul alpin. Uneori se ... Continuare
Educatia sexuala igienico-sanitara
Educatia sexuala
Viaţa sexuală reprezintă atât un fenomen necesar şi obiectiv în plan social, care asigură perpetuarea speciei umane, cât şi un atribut personal firesc al vieţii şi personalităţii omului.
Pentru ca o ... Continuare
Hipertensiunea arteriala
Este o patologie a sistemului cardiovascular,caracterizata prin majorarea cifrelor tensiunii arteriale, mai sus de normă.
Clasificarea.
I. În funcţie de etiologie:
Hipertensiunea arterială esenţială-nu se poate evidenţia o cauză organică
Hipertensiunea arterială secundară sau simptomatică-e dovedită cauza.
Se ... Continuare
Anestezicele generale
Sunt substanţe care provoacă deprimarea funcţiilor Sistemului Nervos Central manifestată pentru dozele terapeutice prin somn, analgezie, suprimarea reflexelor viscerale si relaxarea musculaturii striate.
Analgezia constă in lipsa recepţionării durerii si blocarea reacţiilor motorii si vegetative la stimulii dureroşi. De asemenea se produce rela ... Continuare
HEPATITA CRONICA DE ETIOLOGIE VIRALA
Prin hepatita cronică se intelege o leziune sistematizată a ficatului, caracterizată printr-o infiltrare predominant portală, cu celule mononucleare, limfocite si plasmocide si prin dezvoltarea anormală a tesutului conjuctiv. 75% din cazuri prezintă in antecedente hepatita virală, hepatita cronica manifestandu-se după cel puţin 6 luni de la debutul acesteia. 10% din hepatitele virale evoluează c ... Continuare
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI
I.1 ANATOMIA FICATULUI
Ficatul este cel mai voluminos viscer. Este un organ glandular cu functii multiple si importante in cadrul economiei generale a organismului; ficatul este un organ metabolic deosebit de important. El intervine in metabolismul
intermediar al glucidelor, proteinelor si lipidelor; detoxifica organismul,transformand unele substante toxice in compusi nenocivi pe care i ... Continuare
CARIA DINTILOR PERMANENTI LA COPII
La unii copii se depistează că dinţii permanenţi incomplet erupţi deja sunt afectaţi prin carie. Evoluţia rapidă a cariei se explică prin faptul că smalţul în primul an după eruperea dintelui este insuficient mineralizat, conţine mai puţine elemente minerale, dar mai multe organice, având o rezistenţă slabă câtr ... Continuare
CARIA DENTARA LA COPII
Caria dentară este un proces patologic localizat, multifactorial, care apare după erupţia dintelui, caracterizându-se prin demineralizarea şi ramolismentul ţesuturilor dure cu formarea ulterioară a defectului cavitar.
Fiind unul din cele mai frecvente procese patologice ale organismului uman, caria afectează atât dinţii permanenţi, cat şi ce ... Continuare
Placa bacteriana
Definiţie-placa bacteriană constituie un sistem ecologic microbian viguros, cu o activilate metabolică intensă, bine adaptat mediului său. Ea apare sub forma unui agregat de microorganisme unite între ele şi de suprafaţa dintelui sau a altor structuri din cavitatea bucală prin intermediul unei matrice organice.
Materia alba reprezintă un alt termen c ... Continuare
SUBSTRATUL ALIMENTAR FERMENTABIL
Alimentaţia omului contemporan ocupă un loc semnificativ printre cauzele cariei dentare, bolilor cardiovasculare, obezităţii şi diabetului zaharat, echilibrul său sub aspectul raportului cantitativ dintre principiile alimentare fiind un important factor profilactic.
Din această perspectivă, nu este surprinzătoare constatarea că lipsa unor princi ... Continuare
Lichidul bucal
Proprietăţi fizice
Compoziţie. În pofida faptului că este alcătuit în cea mai mare parte din saliva, lichidul bucal are o compoziţie complexă, în care întâlnim transudat al mucoasei bucale şi şanţurilor gingivale, exudat din pungile parodontale, mucus nazofaringian, lichide de pasaj şi uneori chiar secreţie gastrică regurgitat ... Continuare
Calitatea smaltului dentar
Rezistenţa smalţului dentar faţă de carie este, în buna parte, condiţionată de structura sa, care este determinată, la rândul ei, pe de o parte de influenţele ce s-au exercitat asupra dintelui în perioada de dezvoltare, iar pe de altă parte de influenţele exogene si endogene exercitate asupra dintelui adult.
în perioada de dezvoltare dobândirea ... Continuare
STRUCTURA CEMENTULUI
Caractere topografice
Cementul este un complex organomineral de origine mezenchimală care acoperă rădăcina dintelui de la coletul anatomic la apexul lui, asigurând fixarea fibrelor periodontale.
Caractere chimice
Cementul este constituit din substanţă organică 50-55% şi substanţă anorganică 45- 50%. Componenta organică este repre ... Continuare
STRUCTURA DENTINEI
Caractere topografice
Dentina este un ţesut dur ce reproduce forma dintelui atât în porţiunea lui coronară, cat şi radiculară, înconjurând pulpa dentară pe toată suprafaţa sa, exceptand o mica zonă din jurul foramenului apical.
La rândul ei, în majoritatea cazurilor, dentina este acoperită în întregime de smalţ (în porţiunea coronar ... Continuare
STRUCTURA SMALTULUI
Caractere topografice
Smalţul acoperă întreaga coroană anatomică a dintelui, sprijinindu-se pe dentina subiacentă. Are o grosime variabilă, atingând valori de 2,6 mm la nivelul cuspizilor premolarilor, de 2 mm la nivelul marginii incizale a dinţilor frontali şi de 0,2 mm la nivelul coletului incisivilor laterali.
întotdeauna grosimea cea mai mare se g& ... Continuare
Histogeneza odontonului
Dinţii se dezvoltă din ectoderm şi mezoderm. La finele săptămânii a 6-a de sarcină epiteliul gurii embrionare, de origine ectodermică, proliferează activ în zonele celor două viitoare arcade dentare şi pătrunde în ţesutul mezodermal subiacent, formând câte o lamă dentară primară.
Aceste îngroşări, câte una pent ... Continuare
