Drept civil - trasaturile raporturilor juridice civile - persoana juridica
Dreptul civil este o ramura a dreptului privat, avand ca obiect 2 categorii de raporturi juridice: raporturi patrimoniale si raporturi personale nepatrimoniale.
Raporturile patrimoniale au continut economic si pot fi exprimate in bani. Principalele raporturi patrimoniale reglementate de normele de drept civil sunt raporturile de proprietate si raporturile obligationale. Acestea din urma iau ... Continuare
Raporturile juridice administrative
I. Noţiune. Raportul juridic administrativ poate fi definit ca acel raport social reglementat de normele dreptului administrativ care intervine în cadrul şi pentru realizarea funcţiei executive a statului.
II. Izvoarele raportului juridic administrativ. Principalele izvoare ale acestui gen de raporturi sunt: actele administrative cu caracter individual; faptele materiale juridice; ... Continuare
Trasaturile dreptului administrativ
I. Principiul legalităţii reprezintă una din cele mai importante trăsături ale dreptului administrativ.
Activitatea autorităţilor administraţiei publice se desfăşoară pe baza legii şi în conformitate cu legea, urmărindu se organizarea şi executarea în concret a acesteia. Drept urmare, una din trăsăturile ... Continuare
Consecintele tipului de scrutin - supra reprezentarii parlamentare si separatiei puterilor, asupra psihologiei electoratului
A. Consecinţe asupra reprezentării parlamentare şi separaţiei puterilor
Scrutinul majoritar la un tur, asigurând o suprareprezentare a tendinţei majoritare, asigură o majoritate parlamentară stabilă şi deci o eficacitate a legiferării, ca şi un sprijin ferm pentru Executiv. El conduce la guverne cu aceeaşi durată ca a ... Continuare
Statutul alesilor - imunitatile parlamentare, interdictii si incompatibilitati
Statutul aleşilor comportă, mai întâi, analizarea caracteristicilor mandatului reprezentativ în dreptul public, analiză pe care noi am făcut-o deja, mai apoi, analiza imunităţilor reprezentanţilor şi, în fine, analiza interdicţiilor şi incompatibilităţilor. Nu ne vom referi aici decât la parlamentari căci, pe de o parte, analiza ... Continuare
Contenciosul electoral
Organizarea contenciosului electoral presupune trei probleme principale: soluţionarea contestării candidaturilor, sancţionarea fraudelor electorale şi soluţionarea contestării rezultatelor alegerilor.
A. Soluţionarea contestării candidaturilor
Unele persoane sunt neeligibile. Aşadar, ele nu pot depune în mod legal candidaturi pentru ... Continuare
A. Principiile generale ale reprezentării proporţionale
Reprezentarea proporţională presupune repartizarea locurilor în funcţie de proporţia voturilor exprimate pentru o listă din totalul voturilor exprimate. Dacă scrutinul majoritar lasă un număr relativ mare de voturi nereprezentate, sacrificând echitatea electorală pentru a ... Continuare
Modalitatile de scrutin - scrutin majoritar, scrutin uninominal si scrutin de lista, scrutin la un tur si scrutin la doua tururi
Prin mod de scrutin se înţelege ansamblul „regulilor tehnice destinate să departajeze candidaţii la alegeri” (J. Gicquel, 1991, p. 169). Studiul lor este de o importanţă capitală atât pentru dreptul constituţional, cât şi pentru ştiinţa politică. „Orice mod de scrutin, dincolo de transformarea voturilor în locuri, constituie un element ... Continuare
Cadrul votului – circumscriptiile electorale - campania electorala
Circumscripţia electorală este cadrul legal în care se desfăşoară votul. Ea este stabilită în funcţie fie de teritoriu, urmărind diviziunile administrative ale acestuia, urmând a se atribui numărul de locuri proporţional cu populaţia, fie de populaţie, numărul de locuri fiind fix, iar circumscripţiile fiind stabilite în ... Continuare
Dreptul de a fi ales - conditiile de eligibilitate, candidaturile, finantarea partidelor si candidaturilor
A. Condiţiile de eligibilitate
Condiţiile de eligibilitate sunt în general aceleaşi ca cele pentru a putea alege cu excepţia vârstei, care, de regulă, este mai mare. Opţiunea este firească, fiind expresia unui drept fundamental ce tinde să devină unitar: dreptul de a alege şi a fi ales. Dar dacă teoretic este simplu „să fii ales”, ... Continuare
Modalitatile de sufragiu
a. Vot direct şi vot indirect. Votul este direct atunci când nu există niciun intermediar între alegători şi cei aleşi. El constituie regula în societatea actuală. Această modalitate se poate îmbina atât cu sufragiul universal cât şi cu cel restrâns. Votul este indirect atunci când între alegători şi reprezentanţi se interpune un corp ... Continuare
Organizarea alegerilor - dreptul de a vota
Prin organizarea alegerilor înţelegem totalitatea operaţiunilor premergătoare alegerilor propriu-zise. Aceste operaţiuni sunt foarte importante căci ele influenţează de o manieră decisivă votul.
Competenţa în materie electorală: lege constituţională, organică sau ordinară?
Problema determinării ... Continuare
