ASPECTE GENERALE :
Infracţiunile contra siguranţei statului reprezinta prima grupa de infracţiuni care se studiaza, din partea speciala a dreptului penal.
Acest aspect are la baza faptul ca, siguranţa statului este valoarea sociala fundamentala fara de care celelalte valori nu ar putea exista.
Siguranţa statului este formata din : suveranitatea, ... Continuare
Efectele Convenţiei Drepturilor Omului asupra sistemului judiciar român
După ce am analizat, foarte succint, efectele pe care le produce sau le poate produce Convenţia asupra sistemelor juridice naţionale, rămâne să urmărim în această ultimă secţiune în ce măsură constantele existente la nivel european se regăsesc şi la nivelul sistemului juridic român şi care sunt modalităţile prin care ... Continuare
Natura juridică a Curţii. Efecte
Am văzut mai sus amploarea efectelor Curţii în sistemele juridice ale statelor membre. Se mai poate vorbi în aceste condiţii despre o instanţă de drept internaţional? În doctrină, se vorbeşte din ce în ce mai insistent despre o natură juridică de curte constituţională a instanţei europene , idee care are suficient de multe argumente ... Continuare
Efectele deciziilor Curţii în dreptul intern
Aşa cum spuneam mai sus, asupra acestui subiect planează multe incertitudini. Două sunt raţiunile care pot justifica o astfel de concluzie privind actele emise în cadrul unei organizaţii internaţionale: contactul dintre dreptul internaţional derivat şi cel naţional este de dată relativ recentă, iar, în ceea ce priveşte cea mai mare parte ... Continuare
Efectele Convenţiei Drepturilor Omului în dreptul intern al statelor membre
Atunci când analizăm efectele pe care textul Convenţiei le are în dreptul intern, nu trebuie pierdut din vedere scopul juridic al instituirii sale: o armonizare a legislaţiei şi practicii la nivel european, în scopul garantării efective a unui standard minim al protecţiei drepturilor fundamentale. Acest sistem, cel al unei Curţii supranaţionale, îşi ... Continuare
Competenţa Curţii Drepturilor Omului
Nici o dispoziţie a Convenţiei nu tratează în mod expres competenţa Curţii, însă anumite reguli privind această materie sunt expuse în cadrul dispoziţiilor privind condiţiile de admisibilitate. În mod frecvent, fosta Comisia sau Curtea au respins plângeri individual care nu intrau în cadrul competenţelor lor pe motiv că, în baza art. 35, ... Continuare
Plangerile abuzive
Autorii Convenţiei au avut serioase temeri că aceasta ar putea fi utilizată pentru scopuri exclusiv politice şi au introdus această condiţie de admisibilitate a plângerilor, practica dovedind până la ora actuală că această temerea a fost nefondată. În aceste condiţii, organele de la Strasbourg, în special fosta Comisie, au elaborat ... Continuare
Epuizarea căilor de recurs interne la drepturile omului
Condiţia care intră însă cel mai des în atenţia organelor de control ale Convenţiei este cea a obligativităţii epuizării căilor de atac interne înainte de sesizarea Curţii. Prevăzută de art. 35, având ca fundament principiul subsidiarităţii controlului exercitat de Curte, este în deplină concordanţă cu ... Continuare
Calitatea de victimă a drepturilor omului
Potrivit art. 34 o plângere individuală poate fi introdusă de către orice persoană fizică , grup de particulari sau organizaţie neguvernamentală . Atunci când plângerea este introdusă de către un grup de persoane fizice, fiecare dintre membri grupului de particulari, pe care îi leagă un interes comun, trebuie să poată fi considerat ... Continuare
Organizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului
Instanţa de control europeană este formată din judecători, fiecare stat membru al Consiliului Europei fiind reprezentat de câte un judecător câte un judecător , nu neapărat cetăţean al său, pe o perioadă de 6 ani. Judecătorii îşi exercită atribuţiile în nume personal, şi nu în numele ori în folosul statului care i-a ... Continuare
Teoria marjei de apreciere
Caracterul subsidiar al controlului exercitat de către Curte şi dorinţa acesteia de a păstra diversitatea culturală a Europei, ca o constantă a patrimoniului său spiritual, impun lăsarea la dispoziţia statelor a unei oarecare puteri de a stabili ele însele condiţiile şi circumstanţele exacte ale respectării drepturilor fundamentale ... Continuare
Interpretarea Convenţiei - Reguli generale de interpretare
Potrivit art. 32 din Convenţie, fostul art. 45, competenţa Curţii se întinde la toate litigiile privind aplicarea şi interpretarea Convenţiei şi a protocoalelor adiţionale, apreciindu-se că Convenţia are ca rol, iar interpretarea ca obiect a asigura în cel mai eficace mod protecţia persoanelor vizate . Instituţie de drept internaţional, ... Continuare
1.2 Istoricul şi evoluţia Convenţiei Europene a Drepturilor Omului
Lansată o dată cu faimoasele discursuri ale lui Winston Churchill în anii de după terminarea celui de-al doilea război mondial, mişcarea pan-europeană de care vorbeam mai sus a apărut cu ocazia Congresului Europei de la Haga din mai 1948, unde s-au reunit oameni politici şi intelectuali, reprezentând „comunităţile vivante europene” şi care au ... Continuare
Protecţia internaţională a drepturilor omului
Dreptul internaţional modern al drepturilor omului s-a născut la finele celui de al doilea război mondial când descoperirea şi dezvăluirea atrocităţilor comise în timpul Holocaustului, în care se estimează că au decedat peste 10 milioane de persoane, a relevat necesitatea codificării unor standarde internaţionale de protecţie a ... Continuare
D. Orientari fenomenologice in domeniul criminologiei si penologiei
Tezele fenomenologice au dat nastere in deceniul sapte unui nou model de teoretizare
a fenomenelor de infractionalitate si bolilor psihice, model aplcat in criminologie pentru a descrie cu precadere relatiile intre “stigma” (eticheta) atasata individului criminal si evolutia ulterioara a conduitei sale infractionale, in directia recidivarii faptelor pentru care a fost incriminat.
Ratele inalte ... Continuare
C R I M I N O L O G I E - Universitatea N. TITULESCU – Facultatea de Drept
PARADIGME TEORETICE PRINCIPALE IN DOMENIUL SOCIOLOGIEI DEVIANTEI SI CRIMINALITATII
De-a lungul timpului, sociologia deviantei si cea a criminalitatii si-au constituit o serie de interpretari si modele teoretice cu caracter modern, care alaturi de cele cu caracter traditional fac parte integranta din ansamblul teoretic al sociologiei “problemelor sociale”.
A. Paradigma ... Continuare
Clasificarea actelor juridice civile
În circuitul civil se întâlnesc nenumărate şi diverse acte juridice, de aceea este necesar ca ele să fie clasificate după anumite criterii în categorii de acte juridice, având în vedere manifestările de voinţă cu aspecte înrudite. Principalele criterii de clasificare şi categorii de acte juridice, care se examinează în literatura de specialitate sunt ... Continuare
ÎNCETAREA DE DREPT A CONTRACTULUI DE MUNCA - pe baza legii
1. Consideraţii preliminare
Aşa cum s-a arătat concedierea sau desfacerea contractului de muncă reprezintă încetarea contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului.8
Legiuitorul reglementează distinct concedierea, în raport de existenţa sau inexistenţa legăturii dintre această măsură şi salariat. Astfel, ... Continuare
NOŢIUNI GENERALE PRIVIND ÎNCETAREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ
1. CONSIDERAŢII GENERALE
Încetarea contractului de muncă poate avea loc numai în cazurile şi cu respectarea condiţiilor şi a procedurilor stabilite de lege.7
În legislaţia noastră, a muncii, termenul de „încetare” a contractului de muncă este folosit împreună cu acela de „concediere”, de „desfacerea a contractului de muncă” şi de ... Continuare
contratc individual de munca
CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE
Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 ( Codul Muncii) reglementează totalitatea raporturilor individuale şi colective de muncă, modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii.
Definiţia contractului individual de muncă pe care o ... Continuare
