Textul lui Kant care ilustreaza metoda de pregatire
Ne vom folosi de un text al lui Kant pentru a sustine etapele muncii pregatitoare si a pune la punct marile linii ale metodei
Supunandu-ne, o dat mai mult, unei metode - o cale pentru atingerea adevarului -, am putea sa elucidam sensul textelor. Cateva randuri din Kant ne vor oferi un punct de plecare:
"Aceasta problema este cea mai dificila; este si cea care va fi rezolvata la urma de specia umana. Dificultatea care sare in ochi indata ce se concepe simpla idee a acestor sarcini este urmatoarea: omul este un animal care, din momentul in care traieste printre alti indivizi din specia lui, are nevoie de un stapan. Caci el abuzeaza cu siguranta de libertatea lui in raport cu semenii sai; si, desi, ca faptura inzestrata cu judecata, el doreste o lege care sa limiteze libertatea tuturor, inclinatia lui animalica spre egoism il incita totusi sa-si rezerve pe cat posibil un regim de exceptie pentru el insusi. Ii trebuie deci un stapan care sa-i infranga vointa particulara si sa-l forteze sa se supuna unei vointe universal valabile, gratie careia fiecare sa poata fi liber. Dar unde va gasi el acest stapan? Nicaieri altundeva decat in specia umana. Or, acest stapan, la randul sau, este ca si el un animal care are nevoie de un stapan. Oricum am lua-o, nu concepem cu adevarat cum si-ar putea el procura, pentru a stabili justitia publica, un conducator drept prin el insusi: fie ca alege in acest scop o persoana unica, fie ca se adreseaza unei elite de persoane alese din sanul unei societati. Caci fiecare dintre ele va abuza mereu de libertate, daca nu are pe nimeni deasupra ei pentru a-si impune siesi autoritatea legilor".
Iata care este aceasta problema, asa cum a enuntat-o Kant in propozitia precedenta: "problema esentiala pentru specia umana, aceea pe care natura il constrange pe om s-o rezolve, este realizarea unei societati civile care sa administreze dreptul in mod universal".
Pregatirea comentariului
Prima operatie rezida in lectura atenta a textului. In cursul acestui lecturi, se va schita, apoi se va afirma pregatirea propriu-zisa, care consta:
. in a dezvalui miscarea si progresivitatea textului, inlantuirea lui, ceea ce putem numi "structura dinamica" a randurilor, pe calea studiului formei gramaticale si a analizei conceptuale riguroase;
. in a desprinde, plecand de la aceste analize: tema textului; ideea generala sau teza; problematica si problema; miza.
Aceasta munca presupune o stapanire reala a tezaurului filosofic. Textul de comentat se inscrie, intr-adevar, intr-un context precis. In particular, pentru a fi bine condusa, analiza conceptuala implica stapanirea unor cunostinte filosofice globale. Chiar daca, in anumite cazuri, comentariul de text nu cere o cunoastere precisa, nu este mai putin adevarat ca stapanirea culturii filosofice constituie un suport puternic in intreaga cercetare.
Structura gramaticala.
. Ordine si gramatica. Daca gramatica desemneaza stadiul elementelor constitutive ale unei limbi (sunete, forme, procedee), nu e nimic paradoxal in faptul de a recurge mai intai, pentru a structura un text, la analiza formelor gramaticale: acestea din urma reprezinta tot atatea structuri logice, ele trimit la insesi bazele si fundamentale gandirii si, in aceste conditii, structura gramaticala reflecta itinerarul reflexiv al ganditorului. Ne aflam in fata unor instrumente logice in care se manifesta si se exprima activitatea intelectuala a spiritului. Astfel, termenii de legatura reclama o atentie cu totul speciala: adverbe si locutiuni diverse sunt semnificative. La fel, punctuatia articuleaza gandirea. Pentru a intelege un text, dispunem aici de tot atatea elemente de analiza foarte dinamice si revelatorii. O data in plus, comentariul este oglinda disertatiei. Intr-adevar, in cazul disertatiei, arta de a lega frazele sau paragrafele reprezinta o parte constitutiva a metodei. Pentru a diserta, trebuie sa stii sa te folosesti de conjunctii alese in mod constient. Termenii de legatura au un sens precis pe care orice student trebuie sa-l stapaneasca: ei exprima ordinea. Invers, trebuie sa analizati, in comentariu, particulele gramaticale in masura in care ele manifesta o legatura intre idei. Particulele gramaticale in masura in care ele manifesta o legatura intre idei. Particulele "deci", "in consecinta", astfel", care scandeaza demonstratia sau argumentatia, marcheaza inlantuirea propozitiilor sau argumentelor si traduc modul de organizare a ideilor.
. Exemplu. In textul lui Kant, cursivele si instrumentele gramaticale indica bine ordinea gandirii. Totul, in prezentare, exprima si manifesta o demonstratie foarte riguroasa.
Prima faza ("Aceasta problema [.] specia umana") este tiparita in cursive; suntem aici in fata unei propozitii care va prilejui o explicitare in text. Problema va fi in acelasi timp explicitata si integrata intr-o demonstratie riguroasa. Sa distingem bine problema lui Kant, exprimata la inceputul textului, viitoarea noastra problema, nascuta din problematica. Orice confuzie trebuie exclusa.
"Caci", conjunctie de coordonare care introduce o explicatie ("caci el abuzeaza"), si "deci", conjunctie care ingaduie marcarea consecintei ("ii trebuie deci"), fac vizibila o structura logica precisa: ne aflam in fata unei argumentatii si a unei demonstratii care duc la o prima concluzie pe care "deci" o semnaleaza. Gandirea este deopotriva ritmata de conjunctia "dar" ("dar de unde"), ca si de "or" ("or, acest stapan") si, din nou, de conjunctia "caci" ("caci fiecare dintre ele"). Primul "dar", in particular ("dar unde va gasi"), ne semnaleaza o evolutie importanta in rationament: sub un anumit unghi, ceea ce purcede va fi pus sub semnul intrebarii. In cazul foarte special al textului nostru, termenii gramaticali semnaleaza ritmuri logice, demonstratii si concluzii. Ar fi absurd sa nu profitam de ei. Dar intrucat intrebuintarea unor structuri gramaticale nu este complet suficienta, instrumentul semnificatiei va juca, evident, un rol primordial.
Structura prima a textului degajata prin studiu gramatical
Munca efectuata prin intermediul analizei gramaticale permite obtinerea acestui rezultat, cu totul provizoriu, al unei structuri constituite din propozitia ("aceasta problema [.] umana") care enunta problema, si o demonstratie in doua parti:
. "Dificultatea [.] sa poata fi libera": prima parte a demonstratiei.
. "Dar [.] legilor": a doua parte a demonstratiei.
Studiul conceptual precis: punerea in evidenta a inaintarii si a structurii dinamice
. Concepte esentiale. Analiza conceptuala precisa va oferi cheia "bucatii" prezentate reflectiei. Sa purcedem la studiul nucleelor semantice esentiale: nu la definirea tuturor termenilor fara exceptie - ceea ce ne-ar conduce la poantilism si la fragmentarea absoluta, la explodarea reflectiei -, ci la definirea conceptelor fundamentale. Pe aceasta cale (conjugata cu analiza gramaticala), reusim sa observam si sa descriem dinamismul gandirii, dar si sa le descoperim, dincolo de tema, ideea generala, problematica si problema subiacente (cea pe care o vom dezvalui, nu cea exprimata de Kant).
