romana



Scolar la Cernăuţi

(1858–1863) Unde va fi făcut Eminescu clasele întâia şi a doua primare nu ştim, dar clasele a treia şi a patra le-a urmat sigur la Cernăuţi, la National-Hauptschule, cum se numea pe atunci şcoala greco-orientală. In august 1857, cerând paşaport pentru fiii săi, Emino-vici trecea printre ei şi pe Mihai, "în vârstă de 7 ani", ...
Continuare

Conceptul de poezie - evolutie de-a lungul unei perioade de aproape doua secole

Urmărind evoluţia conceptului de poezie de-a lungul unei perioade de aproape două secole (de la primele semne ale romantismului pînă la mişcările de avangardă ale veacului nostru), cercetarea noastră, cu fatalele ei lacune, cu eventualele ei injustiţii involuntare faţă de unele curente sau orientări poetice, cu inevitabilele ei confuzii ...
Continuare

Conceptul modern de poezie in literatura romana

In literatura română nu se poate vorbi, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, decît de unele elemente care prevestesc, şi doar în chip ceţos, un concept modern al poeziei. După cum s-a arătat în nume¬roase rînduri, romantismul românesc a fost, din punct de vedere estetic, o mişcare mai degrabă eclectică, în cuprinsul căreia s-au îm¬păcat, ...
Continuare

Poezie si antipoezie: de la Apollinaire la suprarealism

In literatură se întîmplă adeseori ca adversarii unei doctrine estetice să fie printre cei care, de fapt, o continuă; în timp ce aceia care se vor neapărat urmaşii ei fideli sînt, la fel de des, adevăraţii ei adver¬sari: căci izbutesc s-o compromită. Antiromantică, poetica simbolistă a preluat şi a îmbogăţit multe ...
Continuare

Modernism si traditie in poetica lui Ezra Pound si a lui T.S. Eliot

Fie prin influenţele pe care le-a exercitat (din Anglia şi America pînă în România şi Rusia), fie prin reacţiile polemice, nu o dată de-o rară violenţă, pe care le-a stîrnit în cadrul mişcărilor de avangardă, sim¬bolismul francez a constituit o etapă esenţială în formarea concep¬tului modern de poezie. Nu este, deci, de ...
Continuare



Originile poeticii antipoeticului

Latura cea mai originală a contribuţiei lui Victor Hugo în cadrul este¬ticii romantice o constituie fără îndoială teoria sa asupra untului şi grotescului, formulată în Prefaţa la Cromwell (1827). Terenul fusese pregătit în această privinţă, mai ales de teoreticienii englezi şi ger¬mani, preocupaţi de a defini noţiuni cum ...
Continuare

Poetica lui Mallarme

Dacă la Baudelaire toate aceste idei sînt adeseori implicite, ele capătă o expresie riguros clară la Mallarme, care le duce la ultimele lor consecinţe, dînd poeticii sale o structură deliberat ontologică. Mallarme şi-a format concepţia sa despre poezie sub înrîurirea lui Baudelaire şi, desigur, a lui Edgar Poe, pe care-l descoperă prin ...
Continuare

Lume si limbaj in estetica lui baudelaire

Ca şi a lui Poe - şi spre deosebire de aceea a lui Coleridge - doctrina estetică a lui Baudelaire nu are un caracter, nici măcar virtual, sistematic; ea este, însă, fără nimic din consecvenţa unui sistem (fie el şi implicit) surprinzător de bogată şi de unitară în acelaşi timp, influenţa ei (datorită, fireşte, ...
Continuare

Inceputurile „poeziei pure": Edgar Allan Poe

Este neîndoielnic faptul că Poe ca teoretician îi datorează foarte multe lui Coleridge, fără însă ca aceasta să-i micşoreze origina¬litatea, care ţine nu atît de noutatea intrinsecă a opiniilor lui, cît de unghiul adoptat în considerarea problemelor poeziei şi de riguroasa înlănţuire a judecăţilor sale într-un domeniu atît de ...
Continuare

Poezie si imaginatie

Conceptul de imaginaţie apare încă din Antichitate în discuţia filosofilor. Dacă e nesigur că Platon l-a folosit, lucrul e cert în ceea c§l priveşte pe Aristotel, care dă o definiţie a imaginaţiei (fantasia), reluată şi analizată adeseori de succesorii săi: ea se distingea de senzaţie (aisthesis), de părere (doxn) şi ...
Continuare

Mistretul cu colti de argint de ştefan Augustin Doinaş - comentariu

Stefan Augustin Doinas a debutat in 1939 in Jurnalul literar al lui G. Calinescu, castigand apoi, cu volumul Alfabet poetic, in 1947, Premiul pentru debut "E. Lovinescu". Din cauza instaurarii comunismului volumul nu a mai aparut, iar autorul isi face debutul in poezie abia in 1964, cu volumul Cartea mareelor, in care trecea de la ...
Continuare

Radacinile istorice ale basmului fantastic

. Problema fundamentală. (...) Ce înseamnă însă să studiem basmul în mod concret? Cu ce să începem? Dacă ne vom mărgini să comparăm basmele între ele, vom rămâne prizonierii comparativismului. Dorinţa noastră este să lărgim cadrul studiului şi să găsim fundamentul istoric care a generat basmul ...
Continuare

V. i. propp morfologia basmului

V. I. PROPP MORFOLOGIA BASMULUI Editura Univers, Bucureşti, 1970, pp. 24-84 II. Metoda şi materialul Vom încerca mai întâi să formulăm obiectivul ce ne stă în faţă. După cum s-a mai amintit în prefaţă, lucrarea noastră este închinată basmelor fantastice. Existenţa basmelor fantastice ca o clasă distinctă este ...
Continuare

Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)

MIRCEA ELIADE DE LA ZALMOXIS LA GENGHIS-HAN Studii comparative despre religiile şi folclorul Daciei şi Europei Orientale, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, pp. 233-264 MIOARA NĂZDRĂVANĂ „Un lucru sfânt şi emoţionant…” Când, în 1850, poetul Vasile Alecsandri publica în revista Bucovina balada populară intitulată de el ...
Continuare

Mesterul Manole Si Monastirea Argesului - poezie populară şi folclor religios

MEŞTERUL MANOLE ŞI MONASTIREA ARGEŞULUI Poezie populară şi folclor religios (...) Studiul legendei Mănăstirii Argeşului poate fi abordat din perspective diferite, dar complementare. Dacă lăsăm la o parte imitaţiile literare, traducerile şi adaptările baladei culese şi publicate de Alecsandri – toate aspectele care ...
Continuare

Eshatologie si cosmogonie la Mircea Eliade

Sfârşitul lumii – în trecut şi în viitor S-ar putea spune, într-o formulă sumară că, pentru primitivi, sfârşitul lumii a şi avut loc, deşi el trebuie să se reproducă într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat. Într-adevăr, miturile referitoare la cataclismele cosmice sunt foarte răspândite. Ele povestesc cum lumea a ...
Continuare

Structura miturilor la Mircea Eliade

STRUCTURA MITURILOR Importanţa „mitului viu” De mai bine de o jumătate de veac, savanţii occidentali au situat studiul mitului într-o perspectivă care contrasta în chip apreciabil cu, să zicem, aceea a veacului al XIX-lea. În loc de a trata, ca predecesorii lor, mitul în accepţiunea obişnuită a termenului, altfel zis, drept o „fabulă”, o ...
Continuare

Ceasul parintelui (snoava)

Într-un sat depărtat,un om (Păcală),simţind că i se apropie sfârşitul,cheamă preotul să-l spovedească. Preotul e grăbit.Îl pune pe omul nostru în genunchi,el se aşază pe un scaun şi spovedania începe.Dar pentru că obişnuinţa e a doua natură,tot înşirându-şi păcatele vechi,el făcea unul ...
Continuare

Taranul filozof (povestire vesela)

ŢĂRANUL FILOZOF (povestire veselă) Să zicem că întâmplarea asta s-a petrecut în satul Gropeni,nu departe de oraşul Brăila. Toader Furtuna (Păcală) era pescar de meserie şi plimba odată un om învăţat,cu luntrea,pe Dunăre. Asta era într-o seară de vară.Cum pescarul trăgea vârtos din lopeţi,numai ...
Continuare

CAMELEONUL de A. P. Cehov (reproducere)

Prin piaţă,în manta nouă (..) trece comisarul Ociumelov.Dup dânsul vine un poliţai roşcovan c-un coş plin de agrişe confiscate.În jur,linişte…În piaţă,nici ţipenie de om…Uşile căscate ale prăvăliilor şi cârciumilor au o jalnică înfăţişare,ca nişte guri flămânde(…) -Care va să ...
Continuare

Materiale romana