Nikolai Spanov – Conspiratorii, Partea a IV-a, ESPLA, 1953
“În stepa mongolă, unduită de şiruri răzleţe de coline pleşuve şi brăzdată de zbârciturile unor râpe stâncoase, se afla o mânăstire singuratică şi părăsită.
Peretele de lut care împrejmuia mânastirea se prăbuşise pe alocuri, iar sub pagoda scundă a porţii nu mai existau decât canaturile ei ajurate. ... Continuare
Jean Marques-Riviere – La umbra manastirilor tibetane
”Steagurile moriştilor, inscriptionate cu rugăciuni, se invârtesc cu un scârtâit surd, scuturând clopoteii; in templul de la Casa de Rugăciune, meditativi şi tăcuţi, călugării au sosit unul după altul, infăşuraţi in mantalele lor galbene, chemaţi de clopot şi de murmurele enormului corn; în timp ce cornul începu să cânte ... Continuare
ANTOLOGIE VEDICA – ESPLA 1983
“ … Specificul vedic constă în faptul că s-a preocupat îndeosebi de interese omeneşti luate ca întreg. În diverse ocazii şi pentru a rezolva situaţii speciale şi individuale, care au ca obiect necesităţi stringente sau suferinţe de moment, forţele supranaturale trebuie puse în acţiune. În acest context, vechile practici vrăjitoreşti ... Continuare
“Povestind aceste momente, (George) Strat remarcă faptul că indigenii pe care i-a cunoscut la Fernŕn-Vaz posedau un simţ deosebit pentru ritm. Ei cântau rareori din gură şi atunci se tânguiau prelung şi duios. Orchestra lor cuprindea oricâte instrumente puteau strânge şi muzica era numai ritm, un ritm făra greş, încetinit sau iuţit, dupa ... Continuare
Mircea Eliade – India - RISHIKESH, Ed. Georgescu-Delafras, 1935
“…. După o călătorie rapidă cu o tonga, iute purtată de cai împodobiţi cu pampon şi clopoţei,……… mă întorc la bungalow. Linişte şi apoi, deodată, liniştea e deşirată de clopotele templeleor; clopote cu ecou scurt, cristalin, fără melancolia bisericilor ortodoxe, fără solemnitatea catedralelor: ritm de ... Continuare
SAMANISMUL - Mircea Eliade – Samanismul si tehnicile arhaice ale extazului, Paris, 1964
“Şamanii propuneau în principal prin activitatea lor, o experienţă mitică prin care doreau să depăşească timpul şi spaţiul, cu alte cuvinte, să poată aboli timpul şi dobândi condiţia originară despre care vorbeau miturile comunităţilor din care făceau parte, sau să împărtăşească ... Continuare
Willibald Alexis – Pantalonii cavalerului von Bredow, Ed. UNIVERS, 1976.
“…un clopoţel face parte din vestimentaţia lui Akemi; răsunau clopotele de la templele Daishoji şi Shippoji…au pornit să bată ritmic, imediat după ce s-a luminat de ziuă, şi, încă mai bat şi urmau să bată mult după ora prânzului, la sărbătoarea Primăverii…tocmai conteniseră clopotele de seară…clopotul ... Continuare
Victor Hugo – Mizerabilii, Vol. III, Cartea a V-a, Omul cu Clopotelul, Ed. Cartea Romaneasca, 1981
“ – Auziţi clopotele?
Sunau clopotele mânăstirii care chemau la slujba de dimineaţă. Ruprecht impreună liniştit mâinile; Hans auzi peste ape corul călugărilor. Când aceştia sfârşiră de cântat, argatul se întoarse spre iuncher:
- Ţin să vă mărturisesc că, o clipă, nici eu n-am mai ştiut ce să fac. Acum ... Continuare
Konstantin Fedin – Orase si ani, Ed. Univers, 1979
“ - Ia te uită, dumneata eşti, moş Madeleine! Spuse omul.
Numele acesta, rostit astfel în acest ceas întunecat, în acel loc necunoscut şi de un om necunoscut, îl făcu pe Jean Valjean să dea înapoi. La toate s-ar fi aşteptat, numai la asta nu. Cel care îi vorbea era un moşneag adus de spate şi şchiop, îmbrăcat aproape ca un ţăran, ... Continuare
Jokay Mor – Eppur si muove - Clopotul lui Rákózi - 1956
“Mutarea acului orologiului nu mai adună publicul, a spus redactorul în timpul nopţii, stând în faţa Primăriei. N-a spus însă ce s-a petrecut duminică, după slujbă, în piaţa din faţa bisericii evanghelistului Ioan. A scris doar despre acest lucru un material pe care l-a inserat la începutul cronicii sale; l-au citit cu toţii, cei care nu au ... Continuare
Gustav Flaubert – Ispitirea Sfantului Anton, Ed. Univers, 1977
“A dua zi dimineaţa la ora şapte răsună clopotul lui Rákózi.
- Dzimm – dzumm!
Clopotul acesta îşi are istoria sa În timpul măreţei sale domnii, principele ardelean RákóziGyörgy I a dăruit Romei calviniste un clopot uriaş, de peste zece tone, împodobit cu citate din Biblie şi purtând blazonul principelui, alături de deviza: “Non est ... Continuare
Ivan Sergheevici Turgheniev – Povestirile unui vanator, ESPLA-Cartea rusa, 1959.
“ Şi-atunci, o umbră uriaşă, mai subtilă decât umbra naturală, şi care e tivită pe margini cu alte umbre, se-ntinde pe pământ.
E Diavolul, care stă sprivinit în coate de acoperişul colibei, adăpostit sub cele două aripi ale sale – ca un lil;iac ce şi-ar alăpta puii – cele Şapte Păcate Capitale, ale căror ... Continuare
Victor Hugo – Cocosatul de la Notre-Dame – Cap. VII.3 - Clopotele
“ – Duruie !… Duruie !…
- Ce spui ?
- Zic că duruie ! Ian aplecaţi-vă şi ascultaţi. Auziţi ?
Am scos capul din căruţă, mi-am ţinut răsuflarea şi-am auzit într-adevăr, undeva departe, hăt în urma noastră, un vuiet slab şi întrerupt, ca de roţi în mers.
- Auziţi ? Auziţi ? – repetă ... Continuare
Iris Murdoch – CLOPOTUL –1958
Din dimineaţa chinuirii la stâlpul de supliciu, vecinilor lui Notre-Dame li se paruse că ardoarea de a suna clopotele a lui Quasimodo se micşorase foarte mult. Înainte erau sunete de clopot la orice ocazie, lungi cântări în zori de zi, care ţineau în tot timpul slujbei, sunete de clopot de alamă pentru o slujbă mare, bogate game produse de clopotele cele mici ... Continuare
Georges Rodenbach – CLOPOTARUL – 1897
“-Există o legendă despre clopotul mânăstirii, spuse Paul. Am găsit-o într-unul din manuscrise. S-ar putea să-ţi placă…Aşezământul este foarte vechi. Încă din secolul al doisprezecelea au existat – cu unele întreruperi- călugăriţele benedictine. Cele de acum sunt tot benedictine, dar anglicane. Oricum, undeva în secolul al ... Continuare
Paul Eugen Banciu – Vol. Sarbatorile, partea I-Filipii, Ed. Albatros, 1981
Literatură străină:
“Curând însă clopotul mare bătu încă o dată de trei ori – semnul vestitor, salva tradiţională, care anunţa proba unui nou clopotar. După ce aşteptase şi fusese dezamăgită, mulţimea asculta mai cu atenţie, cu atât mai mult cu cât de data aceasta clopotele răsunau mai dulce şi ... Continuare
Anatol Bakonsky – Biserica Neagra, Ed. Pentru Literatura, 1976.
“În camera din urmă, nuntaşii de ieri beau şi fugeau peste laviţe, ori băteau lemne de podea, a toacă. - Moraru’ şi morăriţa! striga din patru în patru ceasuri, vornicul, să facă loc unei perechi de ţoale de sac peticit, să se aşeze în ocolul camerei să facă, să se facă de iubire pe-un tărâm. Morarul ... Continuare
Radu Theodoru – Muntele, Editura Pentru Literatura, 1967.
“… Întotdeauna, spre amurgit, când întunericul venea cu mareea lui monotonă invadând oraşul, clopotele îşi începeau deconcertanta lor melopee prelungită uneori ceasuri în şir, potolindu-se abia târziu, la răsăritul stelelor, sau, în serile colindate de vântul pustiu şi tiranic al ţărmului, îndeosebi toamna şi iarna, contopindu-se ... Continuare
Ada Orleanu – Atunci au tras toate clopotele, Ed. Eminescu, 1970
“ – Uiuiuuuuu !
- Focu, măă !
- Focu !
Pătru vede oamenii. Se-ndeasă unii în alţii. Izbucnesc clopotele. Bat rar. În dungă. Pe coastă se ridică flăcări roşii, în bulbuci grei de fum. Clopotele bat înnebunite. Zăpada de pe acoperişuri e plină de lumina roşie a flăcărilor. De pe uliţa bisericii vine cineva ... Continuare
Mihail Diaconescu – Marele cantec, Ed. Eminescu, 1980
“ Clopotele dăngăneau neîncetat, ca şi cum clopotarul căuta să transmită disperarea sa întregului ţinut. Urechea lui Anton State deveni atentă. Se furişă din sufragerie spre verandă. Socrul veni pe urmele sale. “de ce trag aşa?” îl întrebă Luxa când trecu prin hol. Nu-i răspunse. Puse şi el aceeaşi întrebare ginerelui ... Continuare
