Prima dintre Scrisorile eminesciene, considerată pe drept cuvânt o capodoperă, a declanşat o puzderie de comentarii erudite şi filosofice în marginea ideilor ei generale. împrejurarea poate părea legitimă, dacă ne gândim că viziunea lirică se construieşte aici pe temelia şi chiar pe scheletul unor teorii cu privire la univers, la originea ... Continuare
Variatii estetice in poezia lui Mihai Eminescu
Evidenţa cu care ni se impun marile opere ale artei conduce nu de puţine ori la un anume dezinteres tocmai faţă de sursele acestei evidenţe, altfel zis tocmai faţă de fascinaţia constrângătoare şi acaparantă a valorilor autentice. Consecinţa este o sensibilă inhibiţie a spiritului critic, care prezintă printre altele ... Continuare
O CERCETARE CRITICA ASUPRA POEZIEI ROMANE DE LA 1867 de
Apărut iniţial în primele numere ale Convorbirilor literare şi imediat apoi în volum, studiul va fi inclus, începând din 1892, în toate ediţiile Criticelor maioresciene, însemnătatea lui este capitală nu numai în opera autorului său, dar şi în întreaga istorie a culturii româneşti. S-ar putea pe drept cuvânt afirma că el reprezintă ... Continuare
TITU MAIORESCU
Din câte merite i se pot recunoaşte lui Maiorescu, cel mai însemnat rămâne fără îndoială acela de a fi aşezat fundamentele culturii noastre moderne. La o examinare mai atentă se constată că aceste fundamente se află într-o relaţie directă cu introducerea spiritului critic activ, ofensiv şi intransigent în formele unei ... Continuare
RAZVAN Sl VIDRA
Acţiunea şi personajele piesei fiind prea bine cunoscute, vom începe prin a introduce în varietatea elementelor lor constitutive o anumită sistematizare. Evoluţia dramei se petrece într-un singur sens printr-o gradaţie egal ascendentă: ridicarea lui Răzvan până la culmile puterii şi demnităţii sociale. Motivaţia absorbantei pasiuni a ... Continuare
ALEXANDRU LAPUSNEANUL
Cea dintâi nuvelă istorică românească s-a dovedit a fi şi cea mai bună din întreaga evoluţie a acestei specii literare. Publicată la 1840 în revista Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu, ea este inspirată din letopiseţele moldoveneşti ale lui Grigore Ureche şi Nicolae Costin, de care se îndepărtează totuşi în ... Continuare
UMBRA LUI MIRCEA LA COZIA
Imprejurările genezei acestei capodopere a liricii lui Gr. M. Alexandrescu ni le-a evocat poetul însuşi în al său Memorial de călătorie (1863): „Ziua începuse a se ascunde dune munţii de la apus, mai luminând încă puţin culmele cele din faţă. Apropierea serei da obiectelor colorc fantastice şi deştepta nenumăratele voci ale ... Continuare
ETAPE DIN EVOLUTIA LITERATURII ROMANE
Prima condiţie pentru constituirea unei literaturi naţionale este fără îndoială limba, a doua este scrisul, iar a treia conştiinţa estetică. Nici una dintre ele nu s-a dovedit însă prezentă de la început în manifestările de cultură ale popoarelor care alcătuiesc Europa de azi. împrejurarea trebuie considerată totuşi foarte ... Continuare
I. L. CARAGIALE - ANIMATOR AL SERATELOR "JUNIMII" BUCURESTENE
Faţă de ceilalţi mari clasici ai literaturii române şi chiar în comparaţie cu oricare dintre scriitorii contemporani. I. L. Caragiale s-a aflat în cele mai complicate raporturi cu Junimea. Exceptând studiile lui $er-ban Cioculescu, numai în rare cazuri vom întâlni o reconsiderare întru-totul obiectivă a evoluţiei acestor raporturi. Nu de puţine ori s-a ... Continuare
Ion Creanga si junimismul literar
Ca dascăl Ion Creangă ar fi putut şi dună reintegrarea sa în învăţământ cu sprijinul lui Maiorescu să rămână adept al junimismului în acest domeniu, fără obligativitatea participării la întrunirile societăţii Junimea, cu atât mai mult cu cât politicienii junimişti de vază rrri-vitau ... Continuare
Aprecierea invatatorului Ion Creanga
Legăturile învăţătorului Creangă cu Maiorescu sunt întrerupte după 1865, dar noi evenimente petrecute în faţa fostului elev îi va apropia din nou. în schimb, când junimiştii sau adepţii acestora au preluat conducerea învăţământului, el le-a atras în mod deosebit atenţia, mai cu seamă că devenise stăpân deplin pe ... Continuare
Elevul Ion Creange si profesorul Titu Maiorescu
Controversele privind data când Creangă a devenit junimist nu sunt lipsite de probe documentare, iar dacă nu s-a ajuns la o acceptare unanimă, s-a realizat, în schimb, impulsionarea cercetărilor menite să lămurească diversele împrejurări în care a receptat elemente ale junimismului politic, cultural, pedagogic şi literar. Informaţiile dobândite ... Continuare
RECEPTAREA OPEREI IN CRITICA LITERARA JUNIMISTA
Dacă Eminescu şi Caragiale s-au bucurat de articole speciale scrise chiar de Maiorescu, dacă despre Coşbuc au apărut în Convorbiri literare două cronici întinse, consacrate volumelor Balade şi idile şi Fire de tort. Slavici şi Creangă rămân singurii mari clasici cărora junimiştii nu le-au dedicat studii aparte. Faptul ... Continuare
TEZA FORMELOR FARA FOND si IDEOLOGIA JUNIMISTA
Treptat, sfera de cuprindere a criticii fenomenului inadecvării s-a lărgit, îmbrăţişând şi fenomenul cultural de peste Carpaţi, astfel că în anul 1876 era în măsură să se refere la tinerii de acolo trimişi la studii în Occident. întorşi în ţară, aceştia s-au pus pe treabă, s-o civilizeze, dar fără ... Continuare
IOAN SLAVICI si capacitatile sale creatoare
La sfârşitul varii lui 1873, după zbuciumate căutări, loan Slavici se afla la răspântia de pe care putea porni ca să ajungă cât mai repede la desăvârşirea formaţiei sale intelectuale şi, îndeosebi, la afirmarea specificului propriu ca scriitor ce aparţinea „direcţiei noi". A ales atunci calea cea mai potrivită cu ... Continuare
IOAN SLAVICI si Junimea
RECEPTAREA JUNIMISMULUI ŞI PROPAGAREA LUI ÎN EPOCA STUDIILOR VIENEZE
Legăturile lui Ioan Slavici cu direcţia nonă s-au stabilit şi s-au menţinut în cele mai importante momente ale activităţii sale culturale şi literare, cu implicaţii profunde în ideologia literară, în concepţia artistica, mai puţin în cea politică, dar în ... Continuare
Opera lui COSBUC si „JUNIMEA"
Cunoştinţa timpurie a lui Titu Maiorescu cu lirica lui Coşbuc, entuziasmul cu care a primit Nunta Zamfirei, precum şi contribuţia cercului junimist la perfectarea ultimei forme a poemului pot fi socotite argumente esenţiale, în sprijinul ideii că lucrurile s-au petrecut la fel şi în alte ocazii, cu poeziile citite în cenaclu sau publicate în Convorbiri ... Continuare
IMPLICATII JUNIMISTE IN PUBLICISTICA SI IN OPERA LITERARA
Incursiunile în momentele cele mâi semnificative ale prezenţei lui Eminescu la Junimea (având în vedere aspectul biografic, ideologia politică şi literară, orizontul filosofic) sunt menite să ofere elementele fundamentale pe baza cărora se realizează reconstituirea ansamblului contribuţiilor poetului la definirea profilului literar şi cultural al ... Continuare
EMINESCU SI TITU MAIORESCU
COMUNITATEA SPIRITUALĂ ŞI RECUNOAŞTEREA RECIPROCA A VALORII INDIVIDUALE
Publicarea unui important număr de documente şi studii de-a lungul anilor a făcut ca încă de prin 1940 relaţiile dintre Titu Maiorescu şi Mihai Eminescu ca om şi poet să nu mai fie socotite o problemă controversată.
Clarificările privesc cu deosebire ... Continuare
ALECSANDRI IN CRITICA LITERARA JUNIMISTA
In 1871, când T. Maiorescu publica Direcţia nouă în poezia şi proza română, Vasile Alecsandri era colaborator al Convorbirilor literare cu poezii de factură veche, cânticele comice şi mai ales cu pasteluri. Revista junimistă, care se declarase în articolul-program drept continuatoare a României literare, îi tipărise mai întâi poezia Tânăra creolă, ... Continuare
