romana



Hortensia Papadat Bengescu - concert din muzică de bach

Inaugurat în 1926 prin Fecioarele despletite, ciclul romanesc consacrat de H. Papadat-Bengescu familiei Hallipa continuă un an mai târziu printr-o realizare absolut remarcabilă, superioară din toate punctele de vedere cărţilor anterioare ale scriitoarei şi considerată pe drept cuvânt capodopera ei cea mai reprezentativă: Concert din muzică de Bach. ...
Continuare

Lumea Hortensiei Papadat Bengescu

Deşi romanul românesc datează de aproape 150 de ani, despre o dezvoltare mai substanţială a acestui gen proteic putem vorbi abia după 1920. Condiţii noi, mai favorabile investigaţiilor de ansamblu, oferă viziunii şi modalităţii romaneşti o posibilitate maximă de a se valorifica. După Ion al lui Li viu Rebreanu, care constituie ...
Continuare

Poetica lui M1hail Sadoveanu

Nu este nici întâmplătoare şi nici lipsită de semnificaţii discreţia lui M. Sadoveanu cu privire la aspectele interioare ale artei sale literare. Există, fără îndoială, o poetică a spontaneităţii şi una a lucidităţii, iar autorul Baltagului aparţine tot aşa de sigur celei dintâi. El nu este din specia lui ...
Continuare

Izgonirea lui prometeu de Alexandru Philippide

Al. Philippide a debutat printr-un romantism intempestiv ce s-a clasicizat treptat în timp, dacă nu totdeauna în substanţă cel puţin în expresie. Poemul Izgonirea lui Prometeu aparţinând fazei de tinereţe şi figurând în primul volum de versuri, Aur sterp (1922), ilustrează în modul cel mai grăitor acest romantism al începuturilor. Reinterpretarea ...
Continuare

Intelectualismul estetic al lui Ion Barbu

La mai bine de o jumătate de secol de la apariţia Jocului secund, Ion Barbu continuă să rămână un poet dificil şi provocator atât pentru cititorii, cât şi pentru comentatorii săi, un poet care sfidează toarte tentativele analitice şi interpretative de tip reduc-ţionist. Ceea ce însă ni se pare că nu s-a înţeles deplin este ...
Continuare



Paradis in destramare de Lucian Blaga - analiza

Universul poetic al lui Lucian Blaga nu este unitar în felul aceluia pe care îl întâlnim la Bacovia, dar nici divers şi polimorf precum cel arghezian. El nu ne impune nici prin monotonie profundă şi nici prin proteism. Dacă nota comună, vizibilă de la debut şi până la amurgul creaţiei sale poetice, este apetenţa pentru mister şi, am putea ...
Continuare

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga comentariu

Simplitatea expresivă a acestui text, considerat unanim a fi arta poetică a lui Blaga şi, mai mult chiar, intuiţia generatoare a întregului său sistem filosofic, se impune de la prima lectură. Ceea ce se reţine numaidecât este refuzul paradoxal al cunoaşterii şi dorinţa conservării tainelor, din iubire pentru ele. Ideea se valorifică ...
Continuare

Constiinta artei la Tudor Arghezi

Să pornim de la câteva propoziţii schematice, simplificatoare, vai!, ca toate generalităţile, dar care au poate meritul să ne introducă de la început în temă. Artistul este prin definiţie spontan, el se aruncă în actul concret al creaţiei â corps perdu, criticul rămâne conştient de toate operaţiile lui, el este deci prin ...
Continuare

Poet tragic de George Bacovia comentariu

Asemenea multor poeţi de excepţie, Bacovia nu s-a bucurat de la început de o recunoaştere corespunzătoare valorii lui. Adevăratele sale proporţii s-au impus treptat, şi nu criticii au fost aceia care le-au dezvăluit mai întâi, ci scriitorii. Pe măsura trecerii timpului care creează perspectiva, originalitatea operei bacoviene, nedumeritoare pentru ...
Continuare

Teme simboliste la George Bacovia

Ceea ce impresionează din primul moment pe orice cititor al poeziei lui G. Bacovia este marea ei unitate, care vine fără îndoială, aşa cum observa încă demult criticul Pompiliu Constan-tinescu, dintr-o „neştirbită unitate temperamentală". Cel dintâi element care o reprezintă şi o consacră în mod concret este cadrul, un cadru mereu ...
Continuare

Oltul de Octavian Goga - capodopera liricii patriotice

Capodopera liricii patriotice a lui Goga este o lungă şi patetică personificare a celui mai legendar dintre râurile româneşti, frecvent deopotrivă în poezia populară ca şi în cea cultă. Bătrânul şi vijeliosul Olt apare aici ca un pretext al exprimării suferinţelor naţionale, dar şi ca simbol al unei continuităţi ...
Continuare

Al. macedonski Noaptea De Decemvrie - analiza

Impresia dominantă pe care o produce orice lectură a celei mai celebre dintre Nopţile lui Macedonski este aceea a unei atmosfere de magic, savant regizată atât la nivelul orchestraţiei sonore, cât şi la acela al imaginaţiei poetice. Ceea ce se observa mai întâi în chip izbitor este procedeul repetiţiei versurilor fie în formă.identică, iic în ...
Continuare

Conul leonida fata cu reactiunea I. L. Caragiale rezumat

In faţa acestei bijuterii a teatrului caragialian, datând din 1879 când autorul o citeşte la una din seratele lui Maiorescu, întrebarea capitală se pune în legătură cu sursele şi modalităţile comicului. Căci dincolo de „lipsa de glumă", de sensul grav şi satiric pe care 1-a descifrat Ibrăileanu şi care există desigur la ...
Continuare

Sarmanul dion1s de Mihai Eminescu rezumat

Primul lucru care trebuie demonstrat este valoarea de artă a acestei opere eminesciene, operaţie cu atât mai necesară cu cât analizele se învârtesc de obicei în jurul implicaţiilor filosoGce, studiindu-le în sine sau prin raportare la sursele kantiene şi schopcnhaueriene şi nu, aşa cum totuşi e mai normal, ca epifenomene ale ficţiunii literare. Fie în ...
Continuare

Memento mori de Mihai Eminescu rezumat

Eminescu nu e numai poet al grandiosului cosmic, dar şi nu mai puţin un extraordinar evocator al grandiosului istoric. El nu e, altfel zis, interesat doar de spectacolul cosmogoniilor, dar şi de viziunea naşterii, dezvoltării şi declinului civilizaţiilor, aşa cum această viziune apare în acele ample panorame pe care Tudor Vianu le-a numit foarte exact ...
Continuare

La steaua de Mihai Eminescu scurt rezumat

Neintrată în ediţia Maiorescu de la sfârşitul anului 1883, La Steaua a apărut abia la 1 decembrie 1886 în Convorbiri literare, după ce în vară fusese transcrisă de Eminescu însuşi în albumul soţiei lui Alexandru Xenopol. Motivul poeziei a trecut şi el, conform cu binecunoscutul obicei al autorului, prin mai multe variante până să ...
Continuare

Sara pe deal de Mihai Eminescu

Deşi apărută la 1 iulie 1885, Sara pe deal datează de pe la începutul anilor '70 şi trimite în chip vizibil, prin cadrul său idilic pastoral, la vreo iubire pretimpurie care va fi înseninat trăirile poetului pe vremea Ipoteştilor copilăriei. Tabloul campestru şi vesperal, în forme destul de apropiate de acelea pe care Ie întâlnim aici, îl va fi ...
Continuare

Oda (in metru antic) de Mihai Eminescu rezumat

Publicată în ediţia Maiorescu în decembrie 1883, Oda reprezintă aici forma finală, îndelung cizelată, a unor variante asupra cărora poetul stăruie pe parcursul a nu mai puţin de zece ani, timp în care versurile închinate iniţial lui Napoleon aveau să devină, prin succesive schimbări şi compresiuni, bijuteria din volum. Din ...
Continuare

Glossa - analiza de Mihai Eminescu

La fel ca în cazul tuturor poemelor majore ale lui Eminescu ne întâlnim şi aici cu o enormă aglomerare de date filologice şi istorico-literare, interesante şi semnificative de bună seamă, dar care implică şi riscul de a întârzia contactul direct cu textul, de a-1 orienta prematur şi, alteori, de a-1 bloca, substituindu-i comentarii şi clişee ...
Continuare

Luceafarul de Mihai Em1nescu - analiza

Nu numai cititorii şi exegeţii săi consideră unanim Luceafărul drept capodopera neîntrecută şi exponenţială a întregii creaţii eminesciene, dar este posibil că şi autorul ei o preţuia cam în acelaşi fel. Aşa se şi poate explica, fără îndoială, de ce acest poem a cunoscut o elaborare şi o ...
Continuare

Materiale romana