Elaborată între 1874 - 1882 şi publicată în ediţia maioresciană de Poesii (1883), Glossă cunoaşte două variante a nouă strofe şi una a zece octave, marcând evoluţia spre formele clasice.
Textul a fost clasat ca sinteză a atitudinilor pesimiste eminesciene, în care influenţa budistă filtrată prin filozofia ... Continuare
Luceafarul - poem alegoric romantic si filosofic
Poem alegoric romantic, filosofic, Luceafărul a fost publicat în aprilie 1883 în „Almanahul Societăţii Academice Social-Literare «România Jună»-1 din Viena. A fost reprodus în „Convorbiri literare" şi în volumul Poesii (1883), cu modificări ale lui Titu Maiorescu.
Specie cu suport epic şi.conţinut ideatic de extensie lirică pe linia sublimului, ... Continuare
Scrisoarea iii - constructia antitetica
Publicată la 1 mai 1881 în „Convorbiri literare" şi reprodusă de poet în ziarul „Timpul" după nouă zile, Scrisoarea III era, probabil, după cum denotă versificaţia, un fragment din Memento mori, în care urma să intre partea de satiră, care precedă tabloul istoric. Varianta iniţială s-a intitulat Patria şi patrioţii, ... Continuare
Scrisoarea I - construcţia poemului
Primele patru scrisori, gândite de poet ca o unitate, s-au publicat în „Convorbiri literare" între februarie şi septembrie 1881, fiind rodul a numeroşi ani de elaborare, despre care vorbesc bogatele manuscrise. Ceea ce ar fi mai greu de probat cu certitudine e momentul germinativ al ideii ciclului. Ordinea poemelor în interiorul ciclului a fost iniţial alta: II, IV, III, I, V. ... Continuare
Sonete de Mihai Eminescu
Cele trei poezii în formă de sonet, grupate şi numerotate cu cifre romane apar în volume, uneori, şi ca texte izolate, cărora li s-a dat titlu pornind de la primul vers al fiecăreia. Ele au fost publicate în 1879, la 1 octombrie, alături de Freamăt de codru. Foaia veştedă. Despărţire.
E vorba despre o triadă construită pe o ... Continuare
Revedere - poezia eminesciana de inspiratie folclorica
Poezia eminesciană de inspiraţie folclorică se constituie ca materie populară distilată, ca folclor savant, creând viziuni filosofice, cosmice, mitice. Lirice, textele au ca fundament tocmai ideea centrală a poeziei populare -consubstanţialitatea om - natură. îndeobşte, texte ca La mijloc de codru. Ce te legeni..., Revedere au în centru un motiv al ... Continuare
Rugaciunea unui dac - aspiratia spre nefiinta
Poemul, publicat în „Convorbiri literare" la 1 septembrie 1879, alături de alte texte cu care face notă discordantă (De câte ori iubito... şi Atât de fragedă), era parte din Gemenii. Călinescu i-a dat prea puţină atenţie, so-cotindu-l declamatoriu şi, credem, factice. E vorba, însă, despre cel mai amar dureros dintre poemele eminesciene pe ... Continuare
Atat de frageda - comentariu
Idilă ce fixează în portret o graţioasă imagine a iubitei, Atat de fragedă este, totodată, şi o elegie delicată. Poezia a fost publicată la 1 septembrie 1879 în „Convorbiri literare". Text îndelung elaborat, acesta conţine motive dezvoltate în cincisprezece variante şi versiuni anterioare.
Poem de tinereţe înscris în aşa-numita ... Continuare
Floare albastra - rezumat
Publicată la 1 aprilie 1873 în „Convorbiri literare", poezia aparţine, ca şi Sara pe deal, celei de a doua etape a creaţiei eminesciene.
E, probabil, cum spunea Vladimir Streinu, „prima capodoperă eminesciană". Ea prefigurează mari poeme ulterioare, ca Luceafărul sau Oda... Idilă în recuzită rustică, delicată înscenare în care vocile ... Continuare
„cugetarile sarmanului Dionis" - analiza
Inclusă în nuvela fantastică Sărmanul Dionis, poezia e creatoare de atmosferă. Elementul descriptiv-evocator se îmbină cu meditaţia, realizată ca monolog ironic, cu subtile elemente de umor.
Pus pe seama personajului titular al nuvelei, boem însingurat şi sărac, monologul desfăşoară pe câteva planuri imagini ale spaţiului ... Continuare
Epigonii - unul dintre poemele programatice eminesciene
Publicată la 15 august 1870 în „Convorbiri literare", Epigonii e unul dintre poemele programatice eminesciene. Titlul are rezonanţe germane. Romanul Die Epigonen de Karl Immermann introduce sensul de „urmaşi nedemni ai unor înaintaşi iluştri". Dintre sursele istorico-literare, cunoscută e epigrama lui Schiller - Ieremiade. I se adaugă Lepturariul lui Aron ... Continuare
Mlhai Eminescu (1850-1889)
aaa1
Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850 (20 decembrie 1849, după mărturiile poetului şi ale unor membri ai familiei), la Botoşani sau Ipoteşti. Numele de naştere: Mihai Eminovici. Era al şaptelea din cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, descendent al unei familii de ţărani români stabiliţi în nordul Moldovei ... Continuare
Critica literara romaneasca in secolul xx: E. Lovinescu, T. Vianu, G. Călinescu
Dezvoltarea literaturii române în ansamblul ei, deci şi a criticii noastre literare, după 1900, stă fără cea mai mică îndoială sub semnul strălucitei epoci a marilor clasici din a doua jumătate a veacului trecut, sub semnul şi influenţa nutritivă şi stimulativă a valorilor sale, dar nu mai puţin şi a reacţiilor ... Continuare
Romanul romanesc interbelic - traditie si inovatie
Dacă tradiţie poate fi socotită marea formulă estetică a realismului, atunci fără îndoială că romanul românesc interbelic îi este profund îndatorat. Numai că pentru un curent literar atât de longeviv ca realismul nu este de ajuns a semnala constanţa lui pe întinderea unui secol şi mai bine, ci este mai mult decât obligatoriu, tocmai ... Continuare
Arte poetice in lirica romaneasca interbelica
Printr-o „artă poetică" nu trebuie înţeles exact acelaşi lucru cu disciplina poeticii. Aceasta din urmă are o lungă tradiţie, de la Aristotel până la Roman Jakobson sau Gerard Genette şi reprezintă rezultatul unei reflecţii şi cercetări mai mult sau mai puţin sistematice şi pozitive asupra literaturii şi formelor ... Continuare
Tineretea lui Mircea Eliade
Notorietatea internaţională a lui Mircea Eliade, în calitatea sa de istoric şi de filosof al religiilor, bine cunoscut nu numai în Franţa, dar şi în din ce în ce în mai multe alte ţări, printre care unele foarte îndepărtate ca Japonia, pune problema cuprinderii nu numai exacte, dar şi complete a operei sale, prodigioasă expresie în ultimă ... Continuare
Tudor Vianu şl estetica stilului
Desăvârşind o importantă tradiţie românească a studiilor de stilistică, în linia căreia se pot cita nume ca T. Maiorescu, Ov. Dcnsusianu, G. Ibrăileanu, D. Caracostea şi I. Iordan, esteticianul, axiologul şi filosoful culturii, care a fost în primă instanţă Tudor Vianu, trebuie considerat în egală măsură şi ... Continuare
Semnificatiile unei relatii literare intre E. Lovinescu - M. Sadoveanu
Semnificaţia raporturilor dintre critici şi scriitori devine cu atât mai interesantă cu cât aceste raporturi nu anagajează numai atitudini de natură strict personală, cum din păcate se întâmplă de atâtea ori, ci şi - sau mai ales - atitudini ideologice şi literare.
Este tocmai cazul legăturilor dintre E. Lovinescu şi M. Sadoveanu pe ... Continuare
Zaharia Stancu sau poezia prozei
Formula realismului liric sub care a fost înregistrată contribuţia lui Zaharia Stancu la dezvoltarea prozei noastre contemporane se dovedeşte în cazul lui extrem de aproximativă, printr-o cuprindere prea largă pentru particularităţile artistice pe care arc pretenţia de a le identifica. Orice formulă se cuvine de altfel concretizată şi ... Continuare
Jocul ielelor de Camil Petrescu rezumat
Setea de absolut atât de caracteristică personajelor lui Camil Petrescu s-a întrupat mai sintetic şi mai reprezentativ decât oriunde în figura lui Gelu Ruscanu, protagonistul dramei Jocul ielelor, cea dintâi inspiraţie scenică a scriitorului, deţinând totodată recordul celei mai îndelungate gestaţii artistice din cariera lui (1916-1946). Departe de a fi singura ... Continuare
