" - Duruie !. Duruie !.
- Ce spui ?
- Zic ca duruie ! Ian aplecati-va si ascultati. Auziti ?
Am scos capul din caruta, mi-am tinut rasuflarea si-am auzit intr-adevar, undeva departe, hat in urma noastra, un vuiet slab si intrerupt, ca de roti in mers.
- Auziti ? Auziti ? - repeta Filoftei.
- Da - am raspuns. - o fi vreo trasura.
- Vad eu bine ca n-auziti. Ia ! Niste zurgalai. Ba si-un fluierat. Auziti ? Scoateti-va cusma din cap ca sa auziti mai bine.
Nu mi-am scos cusma, dar mi-am ascutit urechea.
- Da, e drept. s-ar putea. Ei, si ce-i cu asta?
Filoftei se intoarse spre cai.
- E duruit de teleaga. goala, cu roti sinuite - zise el adunand haturile. - Astia-s raufacatori, cucoane; pe aici prin partile Tulei, se savarsesc multe blestematii.
- Prostii !. Adica dece ar fi numaidecat raufacatori ?
- Stiu eu ce graiesc. - Zurgalai. teleaga goala. Ce alta ar putea fi ?
.
- Opreste, Filoftei - am spus - ce-o fi, sa fie !
Filoftei striga sperios: "Ptru! Ptru!" Caii oprira in clipa, bucurosi ca mai pot rasufla. Doamne sfinte ! Zurgalaii rasuna chiar la spatele nostru, telega hodorogeste din fierarii, oamenii suiera, racnesc si canta, caii necheaza, batucind pamantul cu copitele."
