Scrisul jurnalistic are o arie semantica limitata la presa scrisa, în general. Cum însa si emisiunile de radio si
televiziune se desfasoara tot pe baza textelor scrise (a ciornelor macar, a notitelor, cu exceptia transmisiilor în direct), sa
acceptam extinderea semantica a scrisului jurnalistic la întreaga productie mass-media. Sau pentru a ne afla pe un teren
nedilematic, sa acceptam ... Continuare
Sens si comunicare sub aspect stilistic
Din punctul de vedere al operei jurnalistice, patru categorii de mesaje comporta disocieri sub aspectul sensului si
comunicarii si sub aspect stilistic. Este vorba despre:
1) 1) MESAJE VI ZUALE (proiectii fixe, cinematorafie nesonora);
2) 2) MESAJE AUDIO (radiofonie, înregistrari electromagnetice);
3) 3) MESAJE AUDIOVIZUALE (cinematografie sonora, televiziune);
4) 4) MESAJE IMPRIMATE (presa ... Continuare
Orgoliosii/modestii jurnalisti
De la o anumita neutralitate în care s-a aflat în anii ’50, noul jurnalism a cunoscut o diversificare a genurilor
publicistice, a tipurilor de masaj si a temelor. Astfel îsi modifica unele functii si modalitati de abordare a realitatii prin
acordarea unui spatiu mai mare jurnalismului creator (anumite procedee lexicale, stilistice, frazeologice specifice
beletristicii migreaza spre jurnalism; ... Continuare
In loc de tehnici de redactare–despre stilul si limbajele presei In structuri narative moderne
Ř Ř Motivatie substitutionala;
Ř Ř Înstiintare testament;
Ř Ř Orgoliosii/modestii jurnalisti;
Ř Ř Informatica: estetic/inestetic;
Ř Ř Sens si comunicare sub aspect stilistic;
Ř Ř În fata colii albe;
Ř Ř Subiecte predilecte;
Ř Ř Dramatizarea în locul rezumatului;
Ř Ř Procedee specifice naratiunii moderne;
Ř Ř Designul si functiile sale;
Ř Ř Titrajul ca vizualizare;
Ř Ř Constantele unui ... Continuare
Cerinte ale comunicarii jurnalistice
Scrisul jurnalistic are o arie semantica limitata la presa scrisa, în general; cum însa si emisiunile de radio si televiziune
se desfasoara tot pe baza textelor scrise (a ciornelor macar, a notitelor, cu exceptia transmisiilor în direct) sa acceptam
extinderea semantica a scrisului jurnalistic la întreaga productie mass-media. Sau pentru a ne afla pe un teren
nedilematic, sa acceptam ... Continuare
Sens si comunicare In mesajele jurnalistice
Din punctul de vedere al operei jurnalistice, patru categorii de mesaje comporta disocieri sub aspectul sensului si al
comunicarii.
Este vorba despre:
a) a) MESAJE VIZUALE (proiectii fixe, cinematografice nesonora);
b) b) MESAJE AUDIO (radiofonie, înregistrari electromagnetice);
c) c) MESAJE AUDIOVIZUALE (cinematografie sonora, televiziune);
d) d) MESAJE IMPRIMATE (presa tiparita, cartea de ... Continuare
Elemente–liant ale operei jurnalistice
Oricât de mozaicala ni se înfatiseaza din punctul de vedere al diversitatii tematice, al genurilor si al modalitatilor de
expresie si vizualizare, elemente- liant care sudeaza corpusurile cu relativa independenta sunt cel putin trei:
a) a) functiile socio-culturale,
b) b) sursele de inspiratie,
c) c) finalitatile urmarite, prin efectele mass-media.
Prin aceste elemente-liant exista opera ... Continuare
Repere bibliografice cardinale
Ce traditie bibliografica au tarile dezvoltate referitoare la presa? Vom exemplifica deocamdata doar sub raport
cantitativ cu o lucrare intitulata LA PRESSE AUJOURD’HUI (editata de Centrul de formare si perfectionare a jurnalistilor
din Paris, în colectia “Connaissance de medias”) în care sunt repertorizate 335 de titluri de lucrari despre presa franceza.
Numai însiruirea lor ne-ar solicita 12 ... Continuare
O delimitare: ce este totalitarismul?
Se face adesea confuzie între doctrinele politice si se raporteaza fiecare dintre ele la democratie si libertate, fara a fi
sesizate nuantele specifice si conexiunile/opozitiile de ordin conceptual. Invocam aici si totalitarismul frecvent discutat si
în cazul României.
Jean – Francois Revel abordeaza problema democratiei în totalitarism si problema libertatii (La tentation totalitaire,
Paris, ... Continuare
Noul jurnalism In fata a patru provocari
1. CE ESTE?
2. CU CINE ESTE ÎN OPOZITIE?
3. ÎN CE STRUCTURI SE CONCRETIZEAZA?
4. CU CE REZULTATE?
Ř Ř Ce este noul jurnalism?
Ř Ř Elemente de structura;
Ř Ř Cu cine este în opozitie;
Ř Ř Modelul comunist;
Ř Ř Modelul liberal;
Ř Ř O delimitare: ce este totalitarismul?
CE ESTE NOUL JURNALISM?
Nu este ceea ce cred persoane putin sau deloc cunoscatoare, adica un jurnalism practicat de ... Continuare
Furnizorii de informatii
Orice publicatie (ziar, revista) furnizeaza publicului un univers de informatii pe care-l receptaza în stare bruta, îl
accepta dupa anumite criterii selective, îl prelucreaza în modalitati specifice si îl vinde la locurile de unde a provenit. Prin
urmare, cei dintâi furnizori de informatii sunt indivizii însisi, ca persoane independente, ca grupuri de persoane, ca
persoane care presteaza ... Continuare
Centrul gravitational al ziarului: macheta
Ce este aceasta? Un model al unui numar de ziar din data de... sau al unei pagini speciale, de dimensuni mici,
adeseori reale, în care se sugereaza conturul periodicului respectiv/revistei respective. Acest demers este premergator
paginatiei/tiparirii, cuprinde indicatiile de tehnoredactare sau de punere în pagina a textelor selectate, pregatite pentru
tipar. Un ziar prefigurat monoton, cu ... Continuare
Strategii redactionale
Termenul strategie nu s-a impus în dictionarele de/despre presa în sensul în care intentionam noi sa-l folosim aici.
Dealtminteri nici nu este consemnat în dictionarele foarte putine dedicate mass-media. Asa ca am sperat sa-l întâlnim în
DEX si l-am gasit, în adevar, dar într-un câm p semantic care ne- a trimis gândul la arta militara a Greciei antice si la cei
care erau reprezentantii ei, ... Continuare
Structuri si modele jurnalistice pe mapamond
În STATELE UNITE apar aproape 1.500 de cotidiene care sunt locale, au un tiraj, în medie, de 12.000 de exemplare;
marile ziare, zis centrale, nu exista, se considera ca asemenea cotidiene nu ar putea cuprinde o problematica
satisfacatoare pentru o populatie de 260 de milioane de locuitori, atât de diferiti ca etnii si atât de distantati unii de altii.
Tiraje ce depasesc 1 milion de exemplare, ... Continuare
Abordari jurnalistice. ce fel de jurnalism?
Iesim din labirintul posibilelor antagonisme create de extinderea magistralelor informationale si revenim la tipologia
clasica a continuturilor media, aceea a informatiilor de stricta necesitate si de utilitate cotidiana, aceea a interesului civic
pentru lumea de azi interpretata în presa de opinie si în aceea a modalitatilor compensatorii, anti-stres, furnizate de
mesajele divertismentale de ... Continuare
Relieful imprevizibil al continuturilor
Prin definitie, jurnalele produc jurnalism. Acesta înseamna un continut - un aspect al realitatii - selectat, verificat,
prelucrat, purtator al unei/unor semnificatii. Semnificatiile sunt, adesea, intrinsece, nu solicita eforturi de procesare sau
sunt colaterale, conexionale, uneori ascunse, situatii în care îi revine jurnalistului rolul de a le ordona, descoperi si a le
pune în evidenta în ... Continuare
Consum cultural
În tarile Europei occidentale, cu precadere acolo unde s-au extins retelele de telecomunicatii dinspre institutii spre
familii, analistii au rectificat suprafetele denumite în comunicare consum cultural familial, constatând-se disproportii în
raportul preferinte - posibilitati - tendinte. Bernard Mičge ne prezinta într-un grafic pe care-l intituleaza "Repartitia
cheltuielilor de comunicare ale ... Continuare
Tipologii. criterii de clasificare a presei
Unei realitati mediatice asa de expuse diversitatii si instabilitatii, în mod firesc îi corespunde o diversitate de criterii si
sub-criterii polarizate în jurul unor nuclee-tinta de aproximativa tipologie tematica, astfel:
• • presa generalista;
• • presa specializata;
• • presa comerciala;
• • presa de divertisment;
• • presa economico-financiara;
• • presa feminina;
• • presa pentru ... Continuare
Presa ca institutie
Sintagma "mijloc/mijloace de comunicare în masa" poate fi echivalentul mai multor termeni, institutie, întreprindere,
redactie, cu sensuri sinonimice dar comportând totusi disocieri. Componentele de baza ale mass-media - presa
scrisa/tiparita, radioul, televiziunea - se constituie, simultan, într-un sector al comunicarii sociale, ipostaza echivalenta cu
ceea ce poate fi o institutie si într-un ... Continuare
Semnele avertizatoare pentru produsele jurnalistice
Organizatiile mass-media îsi definesc scopurile prin functia de culturalizare, care contribuie la realizarea stabilitatii
sociale, la mentinerea structurilor culturale. În contextul industriilor de presa, bunurile de consum sunt mereu în
schimbare. Bernard Mičge le împarte în produse culturale si produse informationale. Acestea au mai multe trasaturi, între
care: a fi în pas cu moda si timpul, ... Continuare
