Definirea si clasificarea functiilor socio-culturale ale mass-media îmbraca diferite aspecte de ordin metodologic
impuse de mai multi factori: caracterul orânduirii din care deriva regimul de presa; urmeaza, în subsidiar, dar nu lipsit de
semnificatie, factorul apartenenta institutiei de presa/profilul acesteia; în plan mai larg, participantii la comunicarea
sociala; în sfârsit, tipologia ... Continuare
Functii ale comunicarii
A. A. Definitie. Paradigma functionalitatii.
Din cele 7 acceptii semantice pe care DEX-ul ni le ofera pentru termenul functie/functii, nici una nu are tangenta cu
universul mediatic. În “Dictionar de sociologie”, (1993, Bucuresti, Ed. Babel), Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu definesc
functia ca fiind “contributia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinte a sistemului din care ... Continuare
CAmpuri de aplicare ale comunicarii
Începem prin a ne îndoi noi î nsine daca titlul acestui subcapitol este bine ales si daca vom fi în stare sa dam câteva
raspunsuri macar satisfacatoare fata de tot ce am teoretizat/reteoretizat pâna aici, ghidati de anticamera pragmaticii,
numita stiintele informatiei si comunicarii, redundantul SIC. Îndoiala noastra cu privire la câmpurile aplicative ale
comunicarii este pe deplin tolerata ... Continuare
Teorii ale comunicarii. cAmpuri aplicative
Dupa ce am trecut în revista sumar paradigmele “comunicarea”, “tipologia comunicarii”, prezentam esentializat cele
trei teorii ale comunicarii:
a) a) mass-media,
b) b) telecomunicatiile,
c) c) informatica.
Pentru mai buna întelegere a teoriilor comunicarii, rememoram punctele lor nodale si interferentele: în secolul 15 -
tipografia; în secolul 19 - inventarea telegrafului, revolutia ... Continuare
Etologia sau comunicarea non-umana
Termenul etologie, potrivit DEX - ului are doua acceptii:
1) 1) Discplina care studiaza moravurile si obiceiurile popoarelor.
2) 2) “Ramura a biologiei moderne care studiaza comportamentul, modul de viata al animalelor si plantelor. (op.
cit., p 321). Întemeiata de biologul O. Heinroth, etologia si-a cristalizat studiile sale despre animale si vietuitoare în mai
multe compartimente, ... Continuare
Comunicare umana non-verbala
Omul este dotat sa comunice coerent si pe deplin cu semenii sai prin viu grai, prin scris sau prin vocabularul
semnelor. Acesta mai este numit si limbajul corpului, modalitate care completeaza limbajul propriu-zis, cel constituit din
cuvinte îmbinate în propozitii si fraze, dupa reguli gramaticale, morfologice, sintactice si fonetice. Comunicarea prin
semne este denumita comunicare nonverbala ... Continuare
Modele In comunicarea mediatica
Decenii de-a rândul, matematicieni, fizicieni, lingvisti, sociologi, alti specialisti preocupati de cum se comunica au
creat modele-teorii bazate pe conceptii liniare sau circulare, mai toate de sorginte anglo-saxona, care s- au generalizat, sau
mentinut/se mentin înca, date fiind multele lor puncte comune. În sinteza, începem cu reamintirea modelului liniar al lui
Harold D. Lasswell, ... Continuare
Comunicare-tipologie–functii
Concept fundamental în sociologia si psihologia sociala, COMUNICAREA ocupa un spatiu privilegiat în stiintele
comunicarii, devenite discipina stiintifica autonoma la cumpana secolului trecut. Termenul în sine provine de la lat.
“comunico”, mostenit sub forma “cuminica” (= a se împartasi, în acceptie ecleziastica), înteles care s- a pastrat si în latina
târzie, având ca oponent pe ... Continuare
Audienta
Termenul audienta nu este sinonim cu cel de receptor sau public-receptor, cum se mai crede de catre unii. DEX-ul îl
explica semantic asa cum s- a încetatenit:
1) 1) “Întrevedere acordata unui solicitator de catre o persoana care detine o functie de raspundere.
2) 2) Acceptare entuziasta a ceva.
3) 3) Expr. “A avea audienta la... = a trezi interesul sau a avea influenta asupra unui public ... Continuare
Alte disocieri semantice
1) 1) În teoria informatiei: "Orice fenomen local si instantaneu sau în stare locala si instantanee"
2) 2) În matematica: "Notiune de baza din domeniul teoriei probabilitatilor, care exprima producerea sau
neproducerea unui fenomen în cadrul unui experiment" (DEX, cit., p. 353).
3) 3) EVENIMENT DISCURSIV: "...eveniment cultural iesit din comun, cu granite bine definite, care se sprijina
pe ... Continuare
E v e n i m e n t u l
Definit imprecis ca teorie în sine, comentat divers ca semnificatie decurgând în planul REALULUI sau al
INFORMATIEI , evenimentul de presa reprezinta de fapt o opozitie între realitatea ca atare si discursul jurnalistic generat
din decuparile realului purtator de virtuti evenimentiale. Se impune, în consecinta, sa disociem din start faptul ca din
zonele ocurentelor brute ale vietii ... Continuare
Eveniment-efecte-audienta
Din punctul de vedere al semnificatiilor celor mai probatoare pentru ratiunea de a fi a mass-media, tripticul
EVENIMENT–EFECTE-AUDIENTA se situeaza pe primul loc în perimetrul S I C.
Explicatiile sunt de natura sociala în primul rând. Nu orice fapt de viata, nu orice întâmplare, nu orice persoana, nu
orice actiune, pe scurt nu orice "felie" a realitatii sau a universului existential uman, în ... Continuare
A informa-informatie-informare
Acest triptic lexical sta la baza comunicarii. Începând cu “Acta diurna populi romani” pâna la “jurnalul electronic” de
astazi, adica din anul 59 î.e.n., din timpul lui Iulius Cezar, pâna în 2001, timpul “Jurnalistului universal”, societatea si-a
cladit edificiile culturii spirituale si materiale sprijinindu-se pe verbul de temelie (a) INFORMA, iar în existenta neîntrerupta
a acestuia pe doua ... Continuare
Mesajul–codul–emitatorul–receptorul–codul de semnificatii
La modul general, prin mesaj întelegem ceea ce ni se transmite în procesul comunicarii. Sub girul lucrarilor
academice, mesajul este definit astfel:
1. 1. Apel oral sau scris (cu caracter oficial) adresat poporului, armatei etc.
2. 2. Ceea ce se preda sau se comunica cuiva, ceea ce trebuie predat sau comunicat cuiva; stire, veste,
comunicare. Din fr. “message” (cf. DEX, 1996, editia a II-a, ... Continuare
Conceptul comunicare de masa
Raportat la cei 3-M, conceptul comunicare de masa se asociaza, de obicei, cu ceea ce transmit mesajele ziarelor,
revistelor, televiziunii, radioului sau publicitatii. În cercetarea de tip dictionar referitoare la conceptele fundamentale din
stiintele comunicarii JOHN HARTLEY avertizeaza: “Termenul în sine trebuie folosit cu multa atentie. Cuvântul “masa” ar
putea încuraja o replica ... Continuare
Disocieri necesare: societatea de masa–comunicare de masa
Vorbind despre societatea contemporana, trebuie sa ne edificam asupra conceptului care i se suprapune, acela al
SOCIETATII DE MASA, definite de mai multi teoreticieni, între care L. Wirth, P. Beaud, J. Ryan etc. ale caror opinii sunt
sintetizate în DICTIONAR DE SOCIOLOGIE, (1993, Bucuresti, ed. Babel, alcatuit de Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu).
În câteva linii definitorii societatea de ... Continuare
Noi sisteme mass-media
Nuantând fenomenul comunicarii de masa din punctul de vedere al definitiilor si clasificarilor, vom spune ca
cercetatori straini recunoscuti, tradusi partial sau i ntegral în româneste, spre lauda editurii iesene POLIROM, colectia
MEDIA, aduc în teoria presei contributii meritorii care sa clarifice confuzii terminologice, interpretari anacronice sau sa
completeze sistemul mediatic dincolo de ... Continuare
Teoria celor trei “m”
M-1 = Mass Society
M-2 = Mass Culture
M-3 = Mass Media
Încorporati într-o scoala de gândire cu tenta global-democratica, cei “3-M” reprezinta societatea contemporana dintrun
unghi relational de interactiune între indivizi si grupuri în plan socio-cultural. Obiectivul comun are ca finalitate
facilitarea accesului general la cultura în sensul celui de al doilea M, prin simboluri capabile sa ... Continuare
Mass-media/multimedia
Multele posibile definitii care se pot da jurnalismului se sprijina pe modelul liniar al comunicarii, conturat, înca din
1948, de HAROLD D. LASSWELL: CINE? (emitatorul) – CE ZICE? (mesajul) – CUM? (canalul) - CUI? (receptorul) - CU
CE EFECT? (efectul).
Cu exceptia celui de al treilea element al modelului, CUM? care se raporteaza la mijlocul de comunicare însusi (presa
scrisa, radio, ... Continuare
Mass–media In universul operational (stiintele informarii si comunicarii)
Ř Ř Mass-media;
Ř Ř Multimedia;
Ř Ř Teoria celor trei “M”;
Ř Ř Disocieri necesare: societate de masa
– comunicare de masa – mass media;
Ř Ř Mesajul;
Ř Ř Codul;
Ř Ř Emitatorul;
Ř Ř Receptorul;
Ř Ř Codul de semnificatii;
Ř Ř A informa – informatie – informare;
Ř Ř Eveniment;
Ř Ř Efecte;
Ř Ř Audienta;
Ř Ř Publicul;
Ř Ř Comunicare;
Ř Ř Tipologia comunicarii;
Ř Ř Modele în comunicarea ... Continuare
