Referate jurnalism





Tipologia functiilor/disfunctiilor.

Definirea si clasificarea functiilor socio-culturale ale mass-media îmbraca diferite aspecte de ordin metodologic impuse de mai multi factori: caracterul orânduirii din care deriva regimul de presa; urmeaza, în subsidiar, dar nu lipsit de semnificatie, factorul apartenenta institutiei de presa/profilul acesteia; în plan mai larg, participantii la comunicarea sociala; în sfârsit, tipologia ...
Continuare

Functii ale comunicarii

A. A. Definitie. Paradigma functionalitatii. Din cele 7 acceptii semantice pe care DEX-ul ni le ofera pentru termenul functie/functii, nici una nu are tangenta cu universul mediatic. În “Dictionar de sociologie”, (1993, Bucuresti, Ed. Babel), Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu definesc functia ca fiind “contributia pe care un element o aduce la satisfacerea unei cerinte a sistemului din care ...
Continuare

CAmpuri de aplicare ale comunicarii

Începem prin a ne îndoi noi î nsine daca titlul acestui subcapitol este bine ales si daca vom fi în stare sa dam câteva raspunsuri macar satisfacatoare fata de tot ce am teoretizat/reteoretizat pâna aici, ghidati de anticamera pragmaticii, numita stiintele informatiei si comunicarii, redundantul SIC. Îndoiala noastra cu privire la câmpurile aplicative ale comunicarii este pe deplin tolerata ...
Continuare

Teorii ale comunicarii. cAmpuri aplicative

Dupa ce am trecut în revista sumar paradigmele “comunicarea”, “tipologia comunicarii”, prezentam esentializat cele trei teorii ale comunicarii: a) a) mass-media, b) b) telecomunicatiile, c) c) informatica. Pentru mai buna întelegere a teoriilor comunicarii, rememoram punctele lor nodale si interferentele: în secolul 15 - tipografia; în secolul 19 - inventarea telegrafului, revolutia ...
Continuare

Etologia sau comunicarea non-umana

Termenul etologie, potrivit DEX - ului are doua acceptii: 1) 1) Discplina care studiaza moravurile si obiceiurile popoarelor. 2) 2) “Ramura a biologiei moderne care studiaza comportamentul, modul de viata al animalelor si plantelor. (op. cit., p 321). Întemeiata de biologul O. Heinroth, etologia si-a cristalizat studiile sale despre animale si vietuitoare în mai multe compartimente, ...
Continuare



Comunicare umana non-verbala

Omul este dotat sa comunice coerent si pe deplin cu semenii sai prin viu grai, prin scris sau prin vocabularul semnelor. Acesta mai este numit si limbajul corpului, modalitate care completeaza limbajul propriu-zis, cel constituit din cuvinte îmbinate în propozitii si fraze, dupa reguli gramaticale, morfologice, sintactice si fonetice. Comunicarea prin semne este denumita comunicare nonverbala ...
Continuare

Modele In comunicarea mediatica

Decenii de-a rândul, matematicieni, fizicieni, lingvisti, sociologi, alti specialisti preocupati de cum se comunica au creat modele-teorii bazate pe conceptii liniare sau circulare, mai toate de sorginte anglo-saxona, care s- au generalizat, sau mentinut/se mentin înca, date fiind multele lor puncte comune. În sinteza, începem cu reamintirea modelului liniar al lui Harold D. Lasswell, ...
Continuare

Comunicare-tipologie–functii

Concept fundamental în sociologia si psihologia sociala, COMUNICAREA ocupa un spatiu privilegiat în stiintele comunicarii, devenite discipina stiintifica autonoma la cumpana secolului trecut. Termenul în sine provine de la lat. “comunico”, mostenit sub forma “cuminica” (= a se împartasi, în acceptie ecleziastica), înteles care s- a pastrat si în latina târzie, având ca oponent pe ...
Continuare

Audienta

Termenul audienta nu este sinonim cu cel de receptor sau public-receptor, cum se mai crede de catre unii. DEX-ul îl explica semantic asa cum s- a încetatenit: 1) 1) “Întrevedere acordata unui solicitator de catre o persoana care detine o functie de raspundere. 2) 2) Acceptare entuziasta a ceva. 3) 3) Expr. “A avea audienta la... = a trezi interesul sau a avea influenta asupra unui public ...
Continuare

Alte disocieri semantice

1) 1) În teoria informatiei: "Orice fenomen local si instantaneu sau în stare locala si instantanee" 2) 2) În matematica: "Notiune de baza din domeniul teoriei probabilitatilor, care exprima producerea sau neproducerea unui fenomen în cadrul unui experiment" (DEX, cit., p. 353). 3) 3) EVENIMENT DISCURSIV: "...eveniment cultural iesit din comun, cu granite bine definite, care se sprijina pe ...
Continuare

E v e n i m e n t u l

Definit imprecis ca teorie în sine, comentat divers ca semnificatie decurgând în planul REALULUI sau al INFORMATIEI , evenimentul de presa reprezinta de fapt o opozitie între realitatea ca atare si discursul jurnalistic generat din decuparile realului purtator de virtuti evenimentiale. Se impune, în consecinta, sa disociem din start faptul ca din zonele ocurentelor brute ale vietii ...
Continuare

Eveniment-efecte-audienta

Din punctul de vedere al semnificatiilor celor mai probatoare pentru ratiunea de a fi a mass-media, tripticul EVENIMENT–EFECTE-AUDIENTA se situeaza pe primul loc în perimetrul S I C. Explicatiile sunt de natura sociala în primul rând. Nu orice fapt de viata, nu orice întâmplare, nu orice persoana, nu orice actiune, pe scurt nu orice "felie" a realitatii sau a universului existential uman, în ...
Continuare

A informa-informatie-informare

Acest triptic lexical sta la baza comunicarii. Începând cu “Acta diurna populi romani” pâna la “jurnalul electronic” de astazi, adica din anul 59 î.e.n., din timpul lui Iulius Cezar, pâna în 2001, timpul “Jurnalistului universal”, societatea si-a cladit edificiile culturii spirituale si materiale sprijinindu-se pe verbul de temelie (a) INFORMA, iar în existenta neîntrerupta a acestuia pe doua ...
Continuare

Mesajul–codul–emitatorul–receptorul–codul de semnificatii

La modul general, prin mesaj întelegem ceea ce ni se transmite în procesul comunicarii. Sub girul lucrarilor academice, mesajul este definit astfel: 1. 1. Apel oral sau scris (cu caracter oficial) adresat poporului, armatei etc. 2. 2. Ceea ce se preda sau se comunica cuiva, ceea ce trebuie predat sau comunicat cuiva; stire, veste, comunicare. Din fr. “message” (cf. DEX, 1996, editia a II-a, ...
Continuare

Conceptul comunicare de masa

Raportat la cei 3-M, conceptul comunicare de masa se asociaza, de obicei, cu ceea ce transmit mesajele ziarelor, revistelor, televiziunii, radioului sau publicitatii. În cercetarea de tip dictionar referitoare la conceptele fundamentale din stiintele comunicarii JOHN HARTLEY avertizeaza: “Termenul în sine trebuie folosit cu multa atentie. Cuvântul “masa” ar putea încuraja o replica ...
Continuare

Disocieri necesare: societatea de masa–comunicare de masa

Vorbind despre societatea contemporana, trebuie sa ne edificam asupra conceptului care i se suprapune, acela al SOCIETATII DE MASA, definite de mai multi teoreticieni, între care L. Wirth, P. Beaud, J. Ryan etc. ale caror opinii sunt sintetizate în DICTIONAR DE SOCIOLOGIE, (1993, Bucuresti, ed. Babel, alcatuit de Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu). În câteva linii definitorii societatea de ...
Continuare

Noi sisteme mass-media

Nuantând fenomenul comunicarii de masa din punctul de vedere al definitiilor si clasificarilor, vom spune ca cercetatori straini recunoscuti, tradusi partial sau i ntegral în româneste, spre lauda editurii iesene POLIROM, colectia MEDIA, aduc în teoria presei contributii meritorii care sa clarifice confuzii terminologice, interpretari anacronice sau sa completeze sistemul mediatic dincolo de ...
Continuare

Teoria celor trei “m”

M-1 = Mass Society M-2 = Mass Culture M-3 = Mass Media Încorporati într-o scoala de gândire cu tenta global-democratica, cei “3-M” reprezinta societatea contemporana dintrun unghi relational de interactiune între indivizi si grupuri în plan socio-cultural. Obiectivul comun are ca finalitate facilitarea accesului general la cultura în sensul celui de al doilea M, prin simboluri capabile sa ...
Continuare

Mass-media/multimedia

Multele posibile definitii care se pot da jurnalismului se sprijina pe modelul liniar al comunicarii, conturat, înca din 1948, de HAROLD D. LASSWELL: CINE? (emitatorul) – CE ZICE? (mesajul) – CUM? (canalul) - CUI? (receptorul) - CU CE EFECT? (efectul). Cu exceptia celui de al treilea element al modelului, CUM? care se raporteaza la mijlocul de comunicare însusi (presa scrisa, radio, ...
Continuare

Mass–media In universul operational (stiintele informarii si comunicarii)

Ř Ř Mass-media; Ř Ř Multimedia; Ř Ř Teoria celor trei “M”; Ř Ř Disocieri necesare: societate de masa – comunicare de masa – mass media; Ř Ř Mesajul; Ř Ř Codul; Ř Ř Emitatorul; Ř Ř Receptorul; Ř Ř Codul de semnificatii; Ř Ř A informa – informatie – informare; Ř Ř Eveniment; Ř Ř Efecte; Ř Ř Audienta; Ř Ř Publicul; Ř Ř Comunicare; Ř Ř Tipologia comunicarii; Ř Ř Modele în comunicarea ...
Continuare

Referate jurnalism









Copyright © Contact | Trimite referat