Ø Ø Mass-media;
Ø Ø Multimedia;
Ø Ø Teoria celor trei "M";
Ø Ø Disocieri necesare: societate de masa
- comunicare de masa - mass media;
Ø Ø Mesajul;
Ø Ø Codul;
Ø Ø Emitatorul;
Ø Ø Receptorul;
Ø Ø Codul de semnificatii;
Ø Ø A informa - informatie - informare;
Ø Ø Eveniment;
Ø Ø Efecte;
Ø Ø Audienta;
Ø Ø Publicul;
Ø Ø Comunicare;
Ø Ø Tipologia comunicarii;
Ø Ø Modele in comunicarea mediatica;
Ø Ø Teorii ale comunicarii;
Ø Ø Campuri aplicative;
Ø Ø Cultura comunicationala: functii ale
comunicarii;
Ø Ø Tipologia functiilor/disfunctiilor
comunicarii.
Presupunem ca ati reusit la concursul de admitere in jurnalism; sau ca ati absolvit alte studii liceale/universitare dar
nu de profil jurnalistic, and sansa sa fiti angajat la o redactie; sau ca practicati jurnalismul de mai multa vreme, dar in
criza de timp pentru lectura bibliografica de specialitate ati ramas in urma cu insusirea vocabularului neologic modern; sa
mai presupunem, de asemenea, ca nu aflati in nici una din cele trei ipostaze dar sunteti un cititor pasionat al ziarelor
sau un ascultator/telespectator constant al audiovizualului si aveti unele dif icultati in descifrarea mesajelor datorita unor
termeni/sintagme pe care nu le cunoasteti.
Prima parte a sectiunilor noastre tocmai acest scop urmareste: sa prezinte in sinteza terminologia mass-media
vehiculata in redactii, tradusa din literatura de specialitate straina sau adaptata in romaneste, fara de care procesul
jurnalistic modern nu este de conceput. In tarile democrate ansate din Europa sau din Statele Unite ale Americii, ca
dealtminteri in oricare alte tari de pe mapamond, conectate la cuceririle tehnologiilor de rf ale comunicarii prin massmedia,
jurnalistii nu isi pot desfasura activitatea daca nu poseda cunostinte, deprinderi si tehnici specifice jurnalismului in
latura sa de stiinta.
Iata pentru ce am gasit ca este deosebit de util ca inainte de a admira un ziar din toate punctele de vedere, ale
rubricilor, imaginilor, fotografiilor, culorilor sau ale altor ingeniozitati de design, dublate de mesaje care sa satisfaca
orizontul de asteptari al audientei, practicantul in presa, viitorul lui confrate sau pur si simplu cititorul care exclama
"minunat ziar", sa stie ca respectivul ziar emana de la o judicioasa agenda setting, ca temele sunt tratate in unghiuri de
abordare inedite, prin stapanirea legilor proximitatii, cu efecte de tipul glont magic. Prin aceste cate cuvinte subliniate
deschidem usa unei redactii sau a unui amfiteatru studentesc pe care este fixata inscriptia SIC. Ce reprezinta abrevierea
SIC?
Un prim raspuns ni-l ofera DANIEL BOUGNOUX: "Domeniul interdisciplinar al SIC (= Stiintele Informarii si
Comunicarii) exercita o atractie evidenta: pe cine nu priveste acest subiect? Problemele provocate de extinderea si
dezvoltarea rapida a acestui domeniu nu sunt insa deloc neglijabile: cum sa acoperi aceste teritorii imense si sa le
articulezi intre ele? Cum sa cazi de acord asupra unei baze sau a unui corpus minimal de referinte teoretice, de concepte
sau, cum se spune, de paradigme? In cazul SIC, pericolul este ca ar putea semana cu holul unei case mari sau cu o sala
a pasilor pierduti: cei aflati in trecere se intalnesc si discuta, dar nimeni nu vine aici pentru a lucra sau pentru a ramane o
perioada indelungata; lucrurile serioase se fac in alta parte. Sau, o alta metafora pesimista, multe rauri se rsa in SIC,
dar apa "nu urca niciodata cascada"; tot astfel, disciplinele comunicarii imprumuta o multime de modele din stiintele
recunoscute, dar pot ele oare sa emita sau sa produca un ansamblu de cunostinte cu aderat proprii"? (cf. introducere in
stiintele comunicarii, traducere de Violeta Vintilescu, Polirom 2000).
Un al doilea raspuns caracterizator al SIC, convergent in principiu, concretizat la nivelul metaforei "multe rauri se
rsa in SIC", ni-l furnizeaza ARMAND MATTELART si MICHELE MATTELART:
"Aflate la raspantia mai multor discipline, procesele de comunicare au trezit interesul unor stiinte atat de diferite ca
filozofia, istoria, geografia, psihologia, etnologia, economia, stiintele politice, biologia, cibernetica sau stiintele cognitive. In
decursul construirii lui, acest domeniu special al stiintelor sociale a fost mereu obsedat, de altminteri, de problema propriei
legitimitati stiintifice, ceea ce l-a determinat sa studieze modelele de stiintificitate si sa adopte scheme din stiintele naturii,
adaptate prin intermediul unor analogii". (cf. istoria teoriilor comunicarii, traducere de Ioan Panzaru, Polirom 2001, p. 5).
DE RETINUT:
Specialistii in stiintele comunicarii sus-mentionati avertizeaza asupra dificultatilor care stau in calea const ituirii unei
discipline proprii a proceselor comunicarii, stiinta care isi cauta, prin analogie, modelele, principiile, definitiile, paradigmeleIn cele peste 10 discipline citate. De aici decurge mobilitatea judecatilor de loare, subiectivismul/controversele,Imposibilitatea chiar de a gasi multe puncte comune in teoria presei si a audiovizualului.
In ciuda multor demersuri la nivel de analiza macro si micro a istoriei mijloacelor de comunicare si a teoriei
comunicarii, care nu concorda decat in putine situatii contextuale, este cert ca jurnalismul institutionalizat, formativ si
jurnalismul prezent nu pot sa-si defineasca obiectivele in ul pregatirii academice si in acela al productiei mass-media
daca nu isi raporteaza reperele de studiu si de practica redactionala la solicitarile exprese ale contemporaneitatii:
a) a) PLURALISMUL SENSURILOR COMUNICARII
b) b) TEHNOLOGIZAREA PROCESELOR COMUNICARII
c) c) DESCHIDEREA INFORMATIONALA/INCHIDEREA COMUNICATIONALA
d) d) GLOBALIZAREA MEDIATICA DIN PERSPECTIVA INDUSTRIILOR CULTURALE
e) e) SPATIUL PUBLIC IN UNGHIUL DE INCIDENTA AL FUNCTIILOR SI EFECTELOR MASS-MEDIA
f) f) STATUTUL JURNALISTULUI NATIONAL/UNIVERSAL
g) g) INSTITUTIILE/INTREPRINDERILE DE PRESA RADIOGRAFIATE STRUCTURAL
h) h) MASS-MEDIA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA: A CATA PUTERE IN STAT?I) i) DIMENSIUNI SOCIO-POLITICE-ECONOMICE IN TIPOLOGIA MESAJELOR PRESEI
j) j) MASS-MEDIA SAU MEDIUL INVIZIBIL IN MILENIUL III
Am enuntat principalele contururi ale universului mediat ic contemporan care isi gasesc tratarea in cate sute de
lucrari straine, in cate zeci de cercetari ale autorilor romani, fie traduceri, fie sinteze personale, la care noi am apelat in
alcatuirea acestei carti, ghid-manual-sinteza, pentru care ne exprim am recunostinta tuturor celor ce ne-au orientat,
neomitand nici un moment sa-i citam atat in context cat si in alte multe imprejurari legate de structura lucrarii noastre.
Sa patrundem acum, pas cu pas, paragraf cu paragraf, in interioritatea timentelor SIC, oprindu-ne, daca
putem sa ne exprimam printr- o formula uzata, la alfabetul terminologic/sintagmatic de referinta punte de accesare treptata
a urmatoarelor parti ale lucrarii.
