Dupa ce am trecut in resta sumar paradigmele "comunicarea", "tipologia comunicarii", prezentam esentializat cele
trei teorii ale comunicarii:
a) a) mass-media,
b) b) telecomunicatiile,
c) c) informatica.
Pentru mai buna intelegere a teoriilor comunicarii, rememoram punctele lor nodale si interferentele: in secolul 15 -
tipografia; in secolul 19 - inventarea telegrafului, revolutia transporturilor; in secolul 20 - radioul, teleziunea, calculatorul.
Aceste puncte cardinale de varf sunt detaliate in loul sinoptic Curricurala mass- media (De la Iulius Cezar la tipografiile
digitale. De la telegraful duplex la Hi- Fi. De la fotografiile lui Niepce la Intelsat , cf. Victor Visinescu" O istorie a presei
romanesti", 2000, Bucuresti, p. 273- 280).
a) MASS-MEDIA, asa cum am observat pana la acest punct al itinerariului nostru prin SIC, acopera un camp vast de
actitati, care leaga tripticul editare-teleziune-telematica. Sunt numeroase problemele care intra in unghiul de abordare
a teoriilor despre mass-media, pe care le sistematizeaza cativa specialisti incontesili. O imagine conngatoare ne-o
ofera Patrice Flichy, in "O istorie a comunicarii moderne", ale carei trei parti, cu multe module fiecare, edentiaza,
evolutiv, trasaturile de forta ale comunicarii, inca inainte de Secolul Luminilor, pana la teleziunea personala. Pornind tot
de la geneza dar intr-o ziune expresa, concludenta, deplin cuprinzatoare za de etapele care au cristalizat, dezvoltat,
apoteozat comunicarea de masa, Meln L. DeFleur si Sandra Ball-Rokeach, in "Teorii ale comunicarii de masa" (1999,
Media, Collegium, Polirom) realizeaza un tur de forta de mare patrundere in interiorul fenomenului mediatic. Intre epocile
de inceput (semnele, semnalele, vorbirea, limbajul, scrisul, tiparul), epocile de mijloc, ale inceputului tehnologic (proiectii,
camere obscure, film, telegraf, continuate cu irea constelatiei Marconi, apoi a telezorului, deocasetofonului) si epoca
noilor sisteme mass-media, autorii descriu, interpreteaza, exemplifica reliefurile mass-media pe firul celor mai
controversate teorii: societatea de masa, teoria glontului magic, teoriile influentelor selective (indiduale, sociale, ale
utilizarilor si gratificatiilor), paradigma socializarii (natura acesteia, constrangerile), dependentele de sistemul mass-media,
enumerare cu totul departe de gratatea problemelor dezbatute. Cum lucrarea noastra se plamadeste, ia contur pe
tastele calculatorului, nu vom putea sa nu revenim in partile urmatoare ale sectiunilor la vechile si noile teorii despre massmedia,
abia insailate aici, in zona familiarizarii cu notiunile.
b) TELECOMUNICATIILE. Acest al doilea mare tronson al comunicarii modern, e constituit mai recent, si-a asumat,