Nuantand fenomenul comunicarii de masa din punctul de dere al definitiilor si clasificarilor, vom spune ca
cercetatori straini recunoscuti, tradusi partial sau i ntegral in romaneste, spre lauda editurii iesene POLIROM, colectia
MEDIA, aduc in teoria presei contributii meritorii care sa clarifice confuzii terminologice, interpretari anacronice sau sa
completeze sistemul mediatic dincolo de ceea ce poate sugera oricarui neavizat, ziar, radio, televizor. Din ratiuni
metodologice si de economisire de spatiu vom reda, in sinteza, ceea ce consideram util invatamantului jurnalistic formativ
dar si jurnalistilor cu mai putin timp liber pentru lectura bibliografiei de specialitate. In volumul de referinta TEORII ALE
COMUNICARII DE MASA (Collegium Polirom, 1999), autorii, MELVIN L. DeFLEUR si SANDRA BALL-ROKEACH descriuIn modulul 12 al sectiunilor lor (p.325-348), noile sisteme mass-media, datorate tehnologiilor de informare performante:
calculatoarele personale, calculatoarele in economia serviciilor, calculatoarele si mass-media; televiziunea prin cablu,
televiziunea prin cablu transmisa prin satelit, sistemele de transmitere directa prin satelit; sisteme de comunicareInteractiva bazate pe telefonie, pe televiziune, videotext-ul, transformarea tehnologiilor interacti in sisteme de
comunicare de masa. Amploarea pe care a luat-o comunicarea de acest tip, datorata calculatoarelor, intr-un timp
rtiginos de scurt (primul comput er electronic a fost construit in 1946, iar microcipul, componenta esentiala a
computerelor mici de astazi a fost inntat in 1971 de Marcian Hoff Jr.) a condus la comercializarea in proportie de masa
a calculatoarelor personale, la statornicirea acestui nou si fenomenal limbaj, fara de care nu este posibila comunicarea
performanta in societatea contemporana.
