Deseori citim în paginile ziarelor, auzim la radio sau urmărim la televizor comentarii legate de diversele „conferinţe de presă", săptă¬mânale, ale Guvernului, Preşedinţiei, ale partidelor sau ale numeroa¬selor organizaţii nonguvernamentale. Faptul că presa prezintă aceste evenimente drept „conferinţe de presă" ne arată confuzia ... Continuare
Etapele realizarii unui comunicat de presa
Redactarea unui comunicat de presă nu este o muncă uşoară; ea nu se face la întâmplare, „după ureche", ci conform unui plan şi unor proceduri de lucru bine definite. Acestea trebuie să parcurgă următorii paşi:
a) pregătirea comunicatului;
b) redactarea comunicatului;
c) aprobarea comunicatului.
3.1. Pregătirea comunicatului de ... Continuare
Clasificarea comunicatelor de presa
Experienţa comunicării cu presa, diversitatea situaţiilor concrete, specializarea şi profesionalizarea în relaţiile publice - toţi aceşti factori au condus la elaborarea mai multor tipuri de comunicate, în lucrarea amintită, B. Dagenais (1990, p. 14) distinge, după criteriul prezenţei sau absenţei unei luări de poziţie, două ... Continuare
Arhivarea fisierelor de presa
Datele conţinute într-un fişier de presă pot fi stocate pe hârtie sau pot fi introduse în memoria calculatorului. Dacă suportul de arhivare este hârtia, atunci se vor utiliza foi format A4; pe fiecare foaie va fi trecut numai un singur jurnalist sau numai o singură instituţie de presă. Dacă aplicăm modelul de clasificare propus de J. Deschepper, vom ... Continuare
Membrii biroului de presa
Selectarea membrilor
Îndeplinirea obiectivelor pe care biroul de presă şi le propune depinde în chip decisiv de profesionalismul celor desemnaţi să se îngrijească de relaţia cu mass-media. De aceea, în organizarea unui birou de presă, cel mai dificil lucru este selectarea membrilor săi.
Cel mai important criteriu în desemnarea unui membru al biroului ... Continuare
Organizarea biroului de presa
În momentul în care o organizaţie decide să creeze un birou de presă, ea trebuie să ia în calcul mai multe aspecte legate de alegerea locului unde va fi plasat acesta, de dotarea lui şi de stabilirea numărului de membri ai biroului şi a funcţiilor specifice fiecăruia.
3.1. Alegerea spaţiului
Spaţiul în care urmează să-şi ... Continuare
RELATIA DINTRE JURNALISTI Sl SPECIALISTII IN RELATII PUBLICE - INTRE COOPERARE Sl CONFLICT
Numeroasele situaţii de comunicare de criză au arătat rolul major al cooperării dintre jurnalişti şi specialiştii în relaţii publice în eliminarea consecinţelor negative ale crizelor. Cu toate acestea, experienţa de zi cu zi, precum şi o bogată bibliografie de specialitate subliniază faptul că cele două categorii ... Continuare
Calitatile unei stiri
Nu orice informaţie are puterea de a stârni curiozitatea publicului şi de a capta interesul jurnaliştilor. Din noianul informaţiilor cu care intră în contact, fiecare jurnalist, fiecare redacţie le aleg numai pe acelea pe care le consideră demne de interes, demne de a fi făcute publice, demne de a justifica efortul necesar verificării şi ... Continuare
Libertatea presei
Principala valoare la care ţin jurnaliştii este libertatea presei; aceasta presupune recunoaşterea dreptului jurnalistului de a căuta informaţii şi de a exprima opinii, fără a fi îngrădit de vreo autoritate (politică, administrativă, economică, juridică etc.) diferită de cea a deontologiei profesionale. Reprezentanţii ... Continuare
Organigrama unei redactii
Munca în presă se bazează pe o specializare accentuată, care afectează atât lumea jurnaliştilor, cât şi pe aceea a celorlalţi specialişti implicaţi în producerea materialelor de presă: tehnicieni, manageri, graficieni, ingineri, specialişti în marketing sau în distribuţie etc. La rândul lor, jurnaliştii sunt specializaţi în ... Continuare
Presa audiovizuala
O parte dintre criteriile folosite pentru a clasifica diversele tipuri de publicaţii se aplică şi în cazul audiovizualului. Astfel, după aria de difuzare, posturile pot fi locale, regionale şi naţionale. Facilităţile tehnologice fac însă ca tot mai multe posturi să devină şi internaţionale. Difuzarea programelor prin satelit, ... Continuare
Presa scrisa
Cel mai simplu criteriu de clasificare referitor la presa scrisă este ritmul de apariţie; distingem astfel publicaţii cu periodicitate zilnică (cotidienele), săptămânală, lunară, trimestrială, semestrială şi anuală. între ritmul de apariţie şi tipul de public pe care îl are o anumită publicaţie se stabileşte o ... Continuare
Presa cu doua viteze
Observatiilor de principiu ale lui Peter Gross li se pot aduce amendamente, nuantari si reprecizari într-o viziune
cartografica (dinamica a dezvoltarii, etape, cadru legislativ, context economic, audienta, profesionalizare) ceea ce a facut
în mai multe rânduri Mihai Coman (1994, 1995, 1996) sub titulatura Starea mass-media în România. Într-un asemenea
studiu (cf. Manual de jurnalism, 1997, ... Continuare
Legiferari mass–media dupa 1990
În momentul de fata presa nu beneficiaza, din nefericire de o “lege” a ei, desi dupa 1990 s-au purtat numeroase
discutii în organizatiile jurnalistice s-au redactat mai multe coduri deontologice, publicate, dezbatute, unul dintre ele fiind
adoptat la sfârsitul anului 1991.
Ceea ce exista docamdata se refera la audiovizual “Legea audiovizualului” (1992) si “Legea privind înfintarea ... Continuare
De la cadru statistic la diversificare tematica
O prima constatare ne arata ca în momentul de fata mai mult de 600 de surse de informatii tiparite asigura nevoia de
lectura cotidiana a cititorilor. Simultan peste 225 de posturi de radio si televiziune, centrale si locale, completeaza
universul informatiilor de care au trebuinta ascultatorii si telespectatorii.
Informatile transmise prin mesaje tiparite, audio sau televizate sunt în mare ... Continuare
Componente ale operei jurnalistice de la a l a w
O posibila schita a reliefurilor operei jurnalistice ar trebui sa cuprinda, între altele, urmatoarele zone de investigatie:
a) a) CONCEPTUL DE COMUNICARE MASS-MEDIA (tipologia comunicarii, directa, indirecta, multiplicata).
Comunicarea prin presa scrisa. Comunicarea radiofonica. Comunicarea televizata. Alte forme de comunicare.
b) b) INFORMATIA DE PRESA, RADIOFONICA, TELEVIZATA. Prin AGENTII ... Continuare
Unde nu trebuie sa sovaim: la IntAlnirea cu informatica
Sa aducem ca exemplu termenul MULTIMEDIA, definit succint în doua acceptii: 1. “Programe suplimentare introduse
în ordinator, pentru a trata sunetul, datele sau imaginea sau toate la un loc. 2. Cale de acces la informatie” (cf. Cristian
Florin Popescu, Radu Bâlbâie, Mic dictionar de jurnalism, Fundatia Rompres, 1998, p. 78). Un asemenea termen
defineste de fapt un concept, în jurul caruia s ... Continuare
De la ziaristica rutiniera la jurnalistica integrata stiintei si tehnologiei
Jurnalismul ca stiinta moderna, nu numai ca practica rutiniera traditionala, se deosebeste esential de vechiul
jurnalism. Ideologizat într-o directie unica, circumscris doctrinei si modelelor de presa totalitariste, limitat tematic si
încorsetat stilistic, vechiul jurnalism românesc a fost separat de stiinta si tehnologiile moderne din tarile dezvoltate.
În ciuda oricaror restrictii ... Continuare
In sistemul noilor constrAngeri: cautari, solutii, perspective
Mass-media din România anilor postrevolutionari a fost pusa în fata unor serioase probleme de ordin economic, care
i-au încetinit drumul spre dobândirea unei autonomii financiare. În sinteza ele stau sub semnul constrângerilor economice,
a costurilor globale (financiare, energetice, temporale, psiho-afective).
Sursele acestor constrângeri sunt:
1) 1) Cresterea permanenta a preturilor la ... Continuare
De la telerevolutie In paginile ziarelor: arii tematice soc
Statul totalitarist, cu o economie supercentralizata, se destramase la modul proclamativ într- o singura zi istorica: 22
Decembrie 1989. Revolutia în direct la televiziune, “Telerevolutia”, semnifica prin proclamatia catre tara începutul unei noi
istorii, a statului de drept, trasat în liniile democratiei, ale restructurarii economiei, prin descentralizare, spre privatizarea
principalelor ei ... Continuare
