Jocul pietii atât de segment ate si atât de limitate pentru întreprinderile mediatice, determina adoptarea unor strategii
care, împreuna cu foloasele de pe urma publicitatii, sa asigure un ritm productiv constant, necesar nu numai acoperirii
cheltuielilor, ci si agonisirii, pe cât e posibil, de profituri. Managerii presei au descoperit si au pus/pun în aplicare mai multe
strategii virtual ... Continuare
Trasaturi de continut si fidelitate ale produselor mediatice
Toate produsele mediatice realizate fie la nivel de institutii de presa generaliste/specializate, fie în retelele marilor
întreprinderi comasate, cunoscute sub numele de industrii culturale, au multe trasaturi prin care se deosebesc, se
individualizeaza (canalul, genul/emisiunea, codul) dar au si în comun trasaturi care le unesc (autenticitatea, noutatea,
atractivitatea). Aceste trasaturi sunt ... Continuare
Produsele mediatice In determinare economica
Am urmarit succint drumul parcurs de informatie, de la stadiul brut la cel prelucrat, sau altfel exprimat informatia
devenita produs mediatic, în cazul nostru ziar. Este oare astazi ziarul/jurnalul produsul mediatic de rangul întâi, dat fiind
faptul ca el are blazonul de stramos al presei, cu vârsta multiseculara? Cu regret si cu nostalgie nu putem raspunde
afirmativ, ba mai mult, nu numai ca ... Continuare
Alti profesionisti care pun In valoare informatia
Reiterând principiul inabandonabil al muncii în echipa, trebuie sa nu omitem ca jurnalistul de presa scrisa nu poate
atinge performanta punerii în valoare plenara a informatiei - indiferent în ce categorie de gen este prelucrata - fara
competentele altor profesionisti. O data introdus pe terminal sau calculatorul personal, textul jurnalistului ajunge apoi, prin
reteaua interna, la serviciul de ... Continuare
Cerinte exprese ale pregatirii informatiei
Ne vom opri asupra unui profesionist de maxima semnificatie: jurnalistul de presa scrisa. Pregatirea informatiei, prima
componenta a strategiei redactionale, comporta trei etape interdependente: 1. colectarea; 2. selectia; 3. prelucrarea. În
studiul sau, Profesiile din domeniul mass- media, Christine Leteinturier scoate în evidenta, cu deplina îndeptatire,
însemnatatea reporterului, figura de ... Continuare
Jurnalisti independenti
În presa occidentala acestia sunt colaboratori permanenti foarte numerosi cunoscuti sub numele de “jurnalisti
independeti”, free-lancers (în engleza) si pigistes (în franceza). Ei colaboreaza masiv în presa, obtin mai mult de jumatate
din veniturile banesti din colaborari, fara sa aiba contracte cu redactiile (ceea ce contravine definitiilor date jurnalistilor!).
Societatea contemporana, ... Continuare
Jurnalistii si alti posibili jurnalisti/pseudojurnalisti
În prelungirea discutiei marcate de clivaje, se mai cer puse pe tapet întrebari de felul: cum sunt/trebuie sa fie
considerati în reglementari coduri si legi ale presei (acolo unde ele exista!) graficienii, operatorii, inginerii, tehnicienii,
plasticienii, multi altii fara de care ziarul modern, “electronic”, sau emisiunea radio-tv, nu pot fi realizabile? Ce statut au
moderatorii care conduc ... Continuare
Reporterul In actiune (pe teren)
Când pleaca în teren, reporterul pleaca stimulat de idei, sentimente si atitudini pre-anuntate de subiectul/subiectele ce
urmeaza a fi abordat/abordate, ceea ce îi creeaza un mic univers volitional si afectiv-cerebral în stare de alerta. Cum
trebuie sa si le dirijeze, sa le speculeze în laturile lor pozitive, astfel încât pre-documentarea, documentarea si post
documentarea, ca si ... Continuare
Trasaturi de ordin profesional:
Ř Ř Necesitatea/obligatia pentru jurnalist, indiferent de locul sau de munca sau de etnie, de a respecta principiile
etice si normele stabilite de profesie;
Ř Ř Posibilitatea ca jurnalistul sa se încadreze în oricare din institutiile mass-media;
Ř Ř Axul activitatii de jurnalist polarizeaza în preajma sa câteva verbe fundamentale, interferente, irecuzabile:
cauta, primeste, strânge, scrie, ... Continuare
Jurnalistul, din definitie In definitie. cine este un jurnalist?
Asa cum nici în definitiile care s-au dat jurnalisticii nu s-a ajuns la un consens plenar si durabil si în cazul definirii
jurnalistului s-au exprimat mai multe puncte de vedere, partial asemanatoare, partial neconcludente. Redam câteva dintre
ele:
1) 1) “Persoana care, în mod regulat si pe baza unei remuneratii, depune o activitate ce consta în a contribui prin
cuvânt sau imagine, la una sau ... Continuare
Este jurnalistica o profesie? dar jurnalistul un profesionist?
În ce masura putem sa încadram jurnalistica între profesii, iar pe jurnalist între profesionisti? Vom formula raspunsuri
relativ acceptate, dat fiind faptul ca opiniile specialistilor, forurilor jurnalistice au fost/sunt partial convergente, adesea chiar
opozabile. În încercarea de a sistematiza judecatile de valoare implicate în definirea presei si a persoanelor care o
reprezinta, este ... Continuare
Organigrame romAnesti. doua cotidiene centrale
În presa româna de dupa anii `90 s-au structurat noi organigrame ale ziarelor centrale, cu deosebire, apropiindu-se în
configuratia lor de cele pe care le-am invocat, franco-americane, proces care se afla în flux de optimizare, date fiind
conditiile de lucru, dotarile informatizate, profesionalitatea jurnalistilor si alte situatii de conjuctura economico-financiare
specifice fiecarei redactii. ... Continuare
Organigrama redactionala. modele straine
Apelam la o definitie convenabila din DEX: “Redare schematica (grafica) în toate detaliile a organizarii, subordonarii si
a legaturilor dintre compartimente, din cadrul unei întreprinderi sau al unei instititii” (loc. cit., p. 727). Potrivit acestei
definitii, vom proceda metodic în radiografierea unei organigrame redactionale, detaliind cele trei elemente de structura:
organizarea, ... Continuare
Ce este o redactie?
Evitând definitiile, vom consimti ca o redactie este o institutie publica/privata, structurata organizatoric potrivit
specificului activitatii pe care o desfasoara personalul de specialitate – jurnalistii – în vederea realizarii/aparitiei unei
publicatii, ziar revista cu periodicitatea stabilita. Acestui prim sens, i se mai alatura un al doilea, acela de sediu al institutiei
de presa. De la ... Continuare
Biroul redactional cAndva si astazi
Cu mai mult de patru decenii în urma, dupa ce îmi luasem licenta în litere, o mare redactie de cotidian central ma
solicitase sa lucrez la sectia de literatura si arta. Renuntam asfel la visul de profesor mostenit de la parintii mei, învatatori,
pentru o cariera abia prefigurata, cea de ziarist. Intram în sediul unei redactii de rangul întîi entuziast, încarcat de iluzii,
dornic sa arat ca ... Continuare
Presa tiparita
CE CÂND CINE (UNDE)
- - “Stramosul ziarului electronic:
“Acta di”Acta diurna populi romani”
Term. “ Term. “diurno” = “journal” (fr.),
“giornal”giornale” (it.)
59, î.e.n. Iulius Cezar, Roma
- hârtia din matase si lâna 105, e.n. Chinezii, China
- “Ti bao”, buletin-ziar 363, e.n. Chinezii, Beijing
- nasterea imprimeriei: texte, imagini imprimate pe o
placa de lemn
Sec.V-VII Chinezii, ... Continuare
Pe primele trepte romAnesti
Premergatorii presei române de astazi, în acceptia ei globala de fenomen complex mass-media, nu-si imaginau,
desigur, ca peste mai mult de un secol si jumatate manuscrisele lor, rareori în româna si adeseori în latina si slavona, sau
în alte limbi care napadisera “Mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim”, vor deveni mesaje ale unor medii autonome
(casete audio, video), medii de difuzare ... Continuare
Cine l-a precedat pe gutenberg
Numite “cronici” (în Babilon si Egipt), “efemeride” (la greci), “buletine” (Ti Bao, la chinezi), Analele pontifilor” sau “Acta
Diurna” (la romani), primele începuturi ale comunicarii scrise au fost continuate în Evul Mediu cu activitatile “nuvelistilor”,
raspânditori de noutati, “novellanti” (în Italia) si “nouvellistes” (în Franta). Acestia erau organizati în birouri de redactare si
de ... Continuare
Comunicarea Inaintea scrierii
Îl lasam aici pe JEAN-NÖEL JEANNENEY sa ne faca o succinta descriere:
“La origine, forma cea mai primitiva a comunicarii în masa este indicarea publica a unui fapt foarte simplu si care
poate fi prevazut: într -o perioada când scrierea nu exista, o crestatura într-un copac, o piatra colorata, o ramura rupta
însemna pentru omul primitiv apropierea inamicului, ori faptul ca vânatul a trecut pe ... Continuare
Nostalgic, la geneza scrierii dintAi
Ma socotesc un privilegiat ca în aceasta schita de început asupra presei, îmi întorc gândurile în tara în care a pus
piciorul, cu secole în urma, unul dintre primii nostri români peregrini, NICOLAE MILESCU -SPATARUL, evocându-i
dimensiunile în memorialul JURNAL DE CALATORIE ÎN CHINA.
În plina eflorescenta a presei, spre mijlocul deceniului VII al secolului al XX-lea, descindeam si eu în CHINA, ... Continuare
