Referate jurnalism





Strategiile echilibrarii/evitarii riscurilor economice

Jocul pietii atât de segment ate si atât de limitate pentru întreprinderile mediatice, determina adoptarea unor strategii care, împreuna cu foloasele de pe urma publicitatii, sa asigure un ritm productiv constant, necesar nu numai acoperirii cheltuielilor, ci si agonisirii, pe cât e posibil, de profituri. Managerii presei au descoperit si au pus/pun în aplicare mai multe strategii virtual ...
Continuare

Trasaturi de continut si fidelitate ale produselor mediatice

Toate produsele mediatice realizate fie la nivel de institutii de presa generaliste/specializate, fie în retelele marilor întreprinderi comasate, cunoscute sub numele de industrii culturale, au multe trasaturi prin care se deosebesc, se individualizeaza (canalul, genul/emisiunea, codul) dar au si în comun trasaturi care le unesc (autenticitatea, noutatea, atractivitatea). Aceste trasaturi sunt ...
Continuare

Produsele mediatice In determinare economica

Am urmarit succint drumul parcurs de informatie, de la stadiul brut la cel prelucrat, sau altfel exprimat informatia devenita produs mediatic, în cazul nostru ziar. Este oare astazi ziarul/jurnalul produsul mediatic de rangul întâi, dat fiind faptul ca el are blazonul de stramos al presei, cu vârsta multiseculara? Cu regret si cu nostalgie nu putem raspunde afirmativ, ba mai mult, nu numai ca ...
Continuare

Alti profesionisti care pun In valoare informatia

Reiterând principiul inabandonabil al muncii în echipa, trebuie sa nu omitem ca jurnalistul de presa scrisa nu poate atinge performanta punerii în valoare plenara a informatiei - indiferent în ce categorie de gen este prelucrata - fara competentele altor profesionisti. O data introdus pe terminal sau calculatorul personal, textul jurnalistului ajunge apoi, prin reteaua interna, la serviciul de ...
Continuare

Cerinte exprese ale pregatirii informatiei

Ne vom opri asupra unui profesionist de maxima semnificatie: jurnalistul de presa scrisa. Pregatirea informatiei, prima componenta a strategiei redactionale, comporta trei etape interdependente: 1. colectarea; 2. selectia; 3. prelucrarea. În studiul sau, Profesiile din domeniul mass- media, Christine Leteinturier scoate în evidenta, cu deplina îndeptatire, însemnatatea reporterului, figura de ...
Continuare



Jurnalisti independenti

În presa occidentala acestia sunt colaboratori permanenti foarte numerosi cunoscuti sub numele de “jurnalisti independeti”, free-lancers (în engleza) si pigistes (în franceza). Ei colaboreaza masiv în presa, obtin mai mult de jumatate din veniturile banesti din colaborari, fara sa aiba contracte cu redactiile (ceea ce contravine definitiilor date jurnalistilor!). Societatea contemporana, ...
Continuare

Jurnalistii si alti posibili jurnalisti/pseudojurnalisti

În prelungirea discutiei marcate de clivaje, se mai cer puse pe tapet întrebari de felul: cum sunt/trebuie sa fie considerati în reglementari coduri si legi ale presei (acolo unde ele exista!) graficienii, operatorii, inginerii, tehnicienii, plasticienii, multi altii fara de care ziarul modern, “electronic”, sau emisiunea radio-tv, nu pot fi realizabile? Ce statut au moderatorii care conduc ...
Continuare

Reporterul In actiune (pe teren)

Când pleaca în teren, reporterul pleaca stimulat de idei, sentimente si atitudini pre-anuntate de subiectul/subiectele ce urmeaza a fi abordat/abordate, ceea ce îi creeaza un mic univers volitional si afectiv-cerebral în stare de alerta. Cum trebuie sa si le dirijeze, sa le speculeze în laturile lor pozitive, astfel încât pre-documentarea, documentarea si post documentarea, ca si ...
Continuare

Trasaturi de ordin profesional:

Ř Ř Necesitatea/obligatia pentru jurnalist, indiferent de locul sau de munca sau de etnie, de a respecta principiile etice si normele stabilite de profesie; Ř Ř Posibilitatea ca jurnalistul sa se încadreze în oricare din institutiile mass-media; Ř Ř Axul activitatii de jurnalist polarizeaza în preajma sa câteva verbe fundamentale, interferente, irecuzabile: cauta, primeste, strânge, scrie, ...
Continuare

Jurnalistul, din definitie In definitie. cine este un jurnalist?

Asa cum nici în definitiile care s-au dat jurnalisticii nu s-a ajuns la un consens plenar si durabil si în cazul definirii jurnalistului s-au exprimat mai multe puncte de vedere, partial asemanatoare, partial neconcludente. Redam câteva dintre ele: 1) 1) “Persoana care, în mod regulat si pe baza unei remuneratii, depune o activitate ce consta în a contribui prin cuvânt sau imagine, la una sau ...
Continuare

Este jurnalistica o profesie? dar jurnalistul un profesionist?

În ce masura putem sa încadram jurnalistica între profesii, iar pe jurnalist între profesionisti? Vom formula raspunsuri relativ acceptate, dat fiind faptul ca opiniile specialistilor, forurilor jurnalistice au fost/sunt partial convergente, adesea chiar opozabile. În încercarea de a sistematiza judecatile de valoare implicate în definirea presei si a persoanelor care o reprezinta, este ...
Continuare

Organigrame romAnesti. doua cotidiene centrale

În presa româna de dupa anii `90 s-au structurat noi organigrame ale ziarelor centrale, cu deosebire, apropiindu-se în configuratia lor de cele pe care le-am invocat, franco-americane, proces care se afla în flux de optimizare, date fiind conditiile de lucru, dotarile informatizate, profesionalitatea jurnalistilor si alte situatii de conjuctura economico-financiare specifice fiecarei redactii. ...
Continuare

Organigrama redactionala. modele straine

Apelam la o definitie convenabila din DEX: “Redare schematica (grafica) în toate detaliile a organizarii, subordonarii si a legaturilor dintre compartimente, din cadrul unei întreprinderi sau al unei instititii” (loc. cit., p. 727). Potrivit acestei definitii, vom proceda metodic în radiografierea unei organigrame redactionale, detaliind cele trei elemente de structura: organizarea, ...
Continuare

Ce este o redactie?

Evitând definitiile, vom consimti ca o redactie este o institutie publica/privata, structurata organizatoric potrivit specificului activitatii pe care o desfasoara personalul de specialitate – jurnalistii – în vederea realizarii/aparitiei unei publicatii, ziar revista cu periodicitatea stabilita. Acestui prim sens, i se mai alatura un al doilea, acela de sediu al institutiei de presa. De la ...
Continuare

Biroul redactional cAndva si astazi

Cu mai mult de patru decenii în urma, dupa ce îmi luasem licenta în litere, o mare redactie de cotidian central ma solicitase sa lucrez la sectia de literatura si arta. Renuntam asfel la visul de profesor mostenit de la parintii mei, învatatori, pentru o cariera abia prefigurata, cea de ziarist. Intram în sediul unei redactii de rangul întîi entuziast, încarcat de iluzii, dornic sa arat ca ...
Continuare

Presa tiparita

CE CÂND CINE (UNDE) - - “Stramosul ziarului electronic: “Acta di”Acta diurna populi romani” Term. “ Term. “diurno” = “journal” (fr.), “giornal”giornale” (it.) 59, î.e.n. Iulius Cezar, Roma - hârtia din matase si lâna 105, e.n. Chinezii, China - “Ti bao”, buletin-ziar 363, e.n. Chinezii, Beijing - nasterea imprimeriei: texte, imagini imprimate pe o placa de lemn Sec.V-VII Chinezii, ...
Continuare

Pe primele trepte romAnesti

Premergatorii presei române de astazi, în acceptia ei globala de fenomen complex mass-media, nu-si imaginau, desigur, ca peste mai mult de un secol si jumatate manuscrisele lor, rareori în româna si adeseori în latina si slavona, sau în alte limbi care napadisera “Mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim”, vor deveni mesaje ale unor medii autonome (casete audio, video), medii de difuzare ...
Continuare

Cine l-a precedat pe gutenberg

Numite “cronici” (în Babilon si Egipt), “efemeride” (la greci), “buletine” (Ti Bao, la chinezi), Analele pontifilor” sau “Acta Diurna” (la romani), primele începuturi ale comunicarii scrise au fost continuate în Evul Mediu cu activitatile “nuvelistilor”, raspânditori de noutati, “novellanti” (în Italia) si “nouvellistes” (în Franta). Acestia erau organizati în birouri de redactare si de ...
Continuare

Comunicarea Inaintea scrierii

Îl lasam aici pe JEAN-NÖEL JEANNENEY sa ne faca o succinta descriere: “La origine, forma cea mai primitiva a comunicarii în masa este indicarea publica a unui fapt foarte simplu si care poate fi prevazut: într -o perioada când scrierea nu exista, o crestatura într-un copac, o piatra colorata, o ramura rupta însemna pentru omul primitiv apropierea inamicului, ori faptul ca vânatul a trecut pe ...
Continuare

Nostalgic, la geneza scrierii dintAi

Ma socotesc un privilegiat ca în aceasta schita de început asupra presei, îmi întorc gândurile în tara în care a pus piciorul, cu secole în urma, unul dintre primii nostri români peregrini, NICOLAE MILESCU -SPATARUL, evocându-i dimensiunile în memorialul JURNAL DE CALATORIE ÎN CHINA. În plina eflorescenta a presei, spre mijlocul deceniului VII al secolului al XX-lea, descindeam si eu în CHINA, ...
Continuare

Referate jurnalism









Copyright © Contact | Trimite referat