In presa occidentala acestia sunt colaboratori permanenti foarte numerosi cunoscuti sub numele de "jurnalistiIndependeti", free-lancers (in engleza) si pigistes (in franceza). Ei colaboreaza masiv in presa, obtin mai mult de jumatate
din niturile banesti din colaborari, fara sa aiba contracte cu redactiile (ceea ce contravine definitiilor date jurnalistilor!).
Societatea contemporana, supusa metamorfozelor mereu imprevizibile, faciliteaza intarea "jurnalistilor independenti" in
frontul celor de drept, spre irascibilitatea acestora generatoare de conflicte. Potrivit unei statistici a lui Jean-Marie Charon
(cf. "sectiunes de presse", 1993, Paris, Stock), in Franta in 1980 erau inregistrati 1.121 "pigistes", iar in 1990, numarul lor
crescuse la 3.213 ( in detaliu, M Coman, op. cit., p. 175).
Ce putem conclude? Peisajul mass-media pretutindeni in lume, inclusiv in Romania, si-a schimbat/isi schimba
culorile, formele de relief profesional, structurile, atributiile, ierarhiile jurnalistice in stricta conditionare obiectiva cu
fenomenele din societatea cucerita de comunicare. Jurnalistii s-au inmultit/se inmultesc cu nemiluita, cu sau fara har, cu
sau fara studii de specialitate din moti multiple, cel mai adesea din orgolii spre putere, spre controlul Puterii statale. La
randul lor, "intrusii" nu se lasa mai prejos, chiar daca sunt constienti ca nu vor poseda niciodata o legitimatie de jurnalist
atestat. Dealfel, unii nu se sinchisesc, ei sunt posesori ai unor cunostinte si priceperi din domenii extrajurnalistice - stiinte,
economie, marketing, management, informatica - si bat la usile redactiilor sau chiar acestea din urma au nevoie de ei.
Cine trebuie sa limpezeasca finalmente statutul lor fata de de cel al jurnalistilor, pentru a se evita conflictele, debusolarile,
ubele de orice fel? Evident, forurile de conducere jurnalistice - uniuni, asociatii, sindicate, in national,Informational - prin prederi de statut clare, oficializate juridic, adapile la contextele specifice fiecarei tari.
