In presa romana de dupa anii `90 s-au structurat noi organigrame ale ziarelor centrale, cu deosebire, apropiindu-se in
conuratia lor de cele pe care le-am invocat, franco-americane, proces care se afla in flux de optimizare, date fiind
conditiile de lucru, dotarile informatizate, profesionalitatea jurnalistilor si alte situatii de conjuctura economico-financiare
specifice fiecarei redactii. Cu toate acestea, oricine trece in revista casetele redactionale ale marilor cotidiene care apar in
Bucuresti sau in alte orase prestante din tara, are satisfactia sa retina scheme de organizare, functii si responsabilitati
care nu sunt departe de organigramele occidentale. Ba, mai mult, conditiile impuse de tranzitia Romaniei spre un veriil
stat de drept si o veriila democratie au stimulat factorii de conducere ai multor ziare sa-si nuanteze si sa amplifice
schemele organigramice in perimetrul departamentelor/sectiilor/serviciilor, o data cu acceptarea unor functii si ierarhii
corespunzatoare, ceea ce echileaza cu un inceput de cristalizare a ident itatii proprii.
Sincronizarea organigramelor romanesti cu cele vest-europene se obser nu numai in preluarea unor termeni si
denumiri de functii, ci si mai cu seama, in structurarea edificatoare a redactiilor pe diferitele ei trepte de conducere. Ne
oprim la rganiramele a doua, prea cunoscute cotidiene, "Romania libera" si "Aderul". Ambele au cate un editorsocietate,
"Societatea S. A.", respectiv "Societatea pe actiuni ". La nivelul de conducere, Presedintele
Societatii "R" este si un director executiv al ziarului (Petre Mihai Bacanu); la celalalt cotidian exista un "Consiliu director",
and un director (Dumitru Tinu). Din conducere mai fac parte: redactori-sefi/sefi-adjuncti, dupa caz, directori. La "RL",
redactor sef - Bogdan Ficeac, redactor sef -adjunct coordonator - Eliade Balan, director artistic - Victor Ciobanu; La "A",
redactor-sef - Cristian Tudor Popescu, redactori sefi adjuncti - Adrian Ursu, Bogdan Chiriac si Lelia Munteanu, cuprinsi in
consiliul director. In componenta Societatii "R" S. A. sunt inclusi - director economic, - director comercial, - director
publicitate si - director tipografie (ceea ce ne trimite la organigrama de tip american, n. V. V.).
Pe treptele de productie jurnalistica, cele doua publicatii se structureaza fie in sectii (RL), fie in departamente (A).
Acestea sunt conduse de sefi de sectii/departamente iar denumirile lor sunt politica interna; politica externa; economie;
cultura; probleme sociale; investigatii; sport; corespondenti; fotoreportaj; relatii cu publicul - la "RL"; politica; economie;
societate; externe; cultura; tineret -intamant; scrisori la "A".
Prin atie, se obser ca titulaturile sectiilor/departamentelor si numarul lor nu sunt perfect sinonime si nici
egale ca numar; in plus, sunt elemente de organigrame prezente intr-un loc, absente in altul. De exemplu, "RL" are o
"retea de corespondenti" in 16 orase importante din provincie.
Asemenea remarci privitoare la terminologie, la plusuri/minusuri sau la alte posibile deosebiri intre organigrame nu
pun in lumina judecati de loare prin care sa se dea a intelege ca un ziar este mai bun/mai citit/mai modernizat cu cat
are o organigrama mai epatanta sau invers. Semnificatia unei publicatii in contextul general al presei tiparite - indiferent
ca apare la Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara sau la Ploiesti, Arad, Pitesti, Tulcea, nominalizari spontane, nepremeditate -
este evidentiata de consistenta ei tematica si de individualitatea ei in exprimare, calitati testate prin gradul de audienta si
st abilitate reciproc profiile (ziar - public receptor). La o asemenea incheiere poate ajunge orice persoana de buna
credinta aruncandu-si privirea rational-reflexi pe organigramele oricaror ziare si raportandu-le apoi la calitatea si
eficienta mesajelor. Vechile structuri ziaristice aveau si ele ierarhii care se numeau reporteri si redactori, secretari de
redactie generali si adjuncti, redactori sefi si adjuncti, administratori, tipografi si difuzori. Asemenea titulaturi se pastreaza
si in prezent, cu mentiunea ca atributiile si responsabilitatile pot fi modificate, iar sistemul de inter -relatiiImbogatit/reorientat. Unele elemente de ordin terminologic atrag atentia si se impun in uzul comunicarii interpersonale/de
grup redactional pentru ca ele desemneaza noile realitati de ordin tehnologic: design, canal, public-receptor, lead, intro,
sapou, management, marketing, multimedia, ziar electronic, pigist, posta electronica, penetrare, public-tinta, birocratii
(redactionale) nebirocratice, presa underground, proxemica, publimetrie, loid, trust/trustizare, editor (in rianteIntelesuri), o multime de alti termeni, de numeroase sintagme care particularizeaza in continut si in forma actul
comunicational mediatic.
