Am urmarit succint drumul parcurs de informatie, de la stadiul brut la cel prelucrat, sau altfel exprimat informatia
denita produs mediatic, in cazul nostru ziar. Este oare astazi ziarul/jurnalul produsul mediatic de rangul intai, dat fiind
faptul ca el are blazonul de stramos al presei, cu varsta multiseculara? Cu regret si cu nostalgie nu putem raspunde
afirmativ, ba mai mult, nu numai ca a pierdut intaietatea dar se si de amenintat in stralucirile constelatiei pe care a
creat-o, denind o "mica eta" rotitoare, in sirul altor "ete", care-l depasesc in circumferinta, toate putand fi
numite ete comunicationale, toate gravitand in jurul nucleului-geneza, mai greu de pronuntat in denumirea lui
abreviata: NTIC. Pentru tarile puternic industrializate ale lumii in care traim, lume cu mai multe "voci" dar dominata tot mai
pregnant de vocea enigmaticului NTIC, Bernard Miège a gasit formula care le defineste: societate cucerita de
comunicare. Parasind paragraful metaforic al introducerii, ne fixam atentia reflexiva asupra descifrarii abrevierii NTIC, a
carei decodare ne va oferi cheia oricaror surprinzatoare enigme mediatice. Reluam, deci, NTIC = Noile Tehologii de
Informare si Comunicare. Acestea combina si tuteleaza diferite procedee tehnice care isi au plasamentul in informatica,
audiovizual, telecomunicatii. Toate produc informatii, toate sunt liant intercomunicational, toate au condus la dezvoltareaIndustriilor comunicarii, iar in cazul nostru, industriilor culturale. Vorbind de industrii, vom vorbi aici deIntreprindere/intreprinderi de presa, indepartandu-ne de celalalt termen substitut, institutie de presa, pe care l-am
prezentat in primul submodul. Din moment ce comunicarea cucereste viata sociala prin parghiile NTIC, impunandu-se
volens-nolens prin aparatura si retele care deschid accesul larg al comunitatilor la programe informationale si culturale, seIntelege de la sine ca produsele mediatice nu mai raman in tarcuri izolate si nici in statutele lor de privilegiate ale
comunicarii. Pe de alta parte, acceptand caracterul bivalent al comunicarii (acces la mesaje mass-media plus acces laInformatii de tip minitel sau Internet), acceptam un paradox: dorim sa comunicam, dar nu comunicam toti in acelasi fel,
stiindu-se ca pe Terra sunt state bogate, saturate de productii jurnalistice si state mediu dezvoltate sau sarace inImposibilitate de a beneficia de serviciile tehnologiilor din industriile culturale, spre a nu mai vorbi de cele ale informaticii si
telecomunicatiilor care le solicita "alfabetizarea" in domeniu.
O data cu instaurarea NTIC in intreprinderi si institutii s-au produs/sunt in curs de a se produce restructurari ale
consumului cultural, orientat catre practici private, favorizate de explozia retelelor de comunicare, proces paralel cu
conturarea/consolidarea unor identitati puternice in unitatile producatoare de informatii/mesaje mediatice. Se cristalizeaza
noi modele de organizare a muncii, gratie biroticii, se redefinesc trasaturile spatiului public, imbogatite cu noi tipuri de
comunicare: politica, publica, locala, stiintifica, tehnica, educationala, in care mass-media nu intotdeauna se implica.
Ambitiile unor intreprinderi de a-si construi o identitate proprie, care sa semnifice un nou management si o tot mai
moderna activitate productiva, se vor solda cu un proces concurential tot mai accentuat, ale carui efecte sunt de natura
economica. Ce rigi de baza ale mass-media vor fi in esaloanele dintai ale NTIC? Se deduce, televiziunea, care deja isi
reorienteaza programele, codurile de comunicare, publicul-receptor. Am experimentele (in unele cazuri, reusitele)
sistemului de informare scolar, apelul la audiovizual ca auxiliar pedagogic, dezvoltarea audiovizualului ca mijloc de
exprimare si alte modalitati inovatoare. Cum se acomodeaza insa procesul producerii de bunuri culturale, asa cum si-a
statornicit el trasaturile, cu imperatile NTIC?
Raspunsul ni-l ofera topografia dezechilibrelor produselor mediatice pe axele geografice Nord-Sud, Nord-Nord si Sud-
Sud, dezechilibre generate si alimentate de sistemul economic al fiecarei tari, capitalist/necapitalist si de regimul politic
democratic/nedemocratic (totalitar, comunist). O certa contributie la studiul disimetriilor si disfunctionalitatlor create de
factorii tehnologici ne-o ofera Jacques Barrat in Geografia economica a mediilor, din care desprindem suprematia
Nordului asupra Sudului in privinta productiei de hartie culturala si hartie de presa, iar in tehnologic utilizareaInformaticii si telematicii ca lucruri obisnuite. Marile diferente intre geografia de consum cultural si consum de informatie
sunt produse de acelasi NTIC care situeaza SUA pe primul loc in productia de programe, urmate de Europa si Japonia,Iar ca posibilitati de dotare cu echipamente audiovizuale Europa a atins saturatia fata de Africa si Asia care sunt cotate
cu 1% si, respectiv, un sfert din totalul mondial de receptoare aflate pe Terra. Desi tehnologiile specifice presei - offsetul,
fotocompozitia, facsimile-ul si heliogravura isi mentin actualitatea si coexista cu redactarea/tehnoredactarea pe calculator,
productia de ziare si reviste a cunoscut o eroziune care naste sentimente pesimiste.
Abordarea din perspectiva economica a mass-media solicita o analiza pertinenta a mijloacelor tehnice utilizate pentru
productie si difuzare, in stransa legatura cu cererea si oferta si cu strategiile de dezvoltare adoptate de intreprinderile
mediatice. Un asemenea demers, flancat de repere teoretice si de hotare tehnologice in interiorul carora se etajeaza
realitatile mass-media din Franta, apartine lui Nadine Toussaint -Desmoulins, cercetare de implicatii economice si de
gestionare economica (cf. Dimensiunea economica a mass-media si Gestionarea mass-media, in vol. O introducere in
presa scrisa si vorbita, cit., p. 112-l46). Evaluarile de ordin economic intr-o intreprindere de presa se fac in amonte si in
aval. In amonte problemele economice sunt legate de continuturi si de suporturile materiale. Continuturile corespund unor
obiecti generale ale informarii, educatiei si distractiei dar si micii si marii publicitati. Limitate doar la aceste doua tipuri
de produse, desfacute pe piata duala corespunzatoare lor, studiile economice nu ar fi concludente. Dat fiind vorba ca
mass-media apeleaza la intreprinderi specializate in furnizarea de informatii brute, este necesar sa se ia in consideratie si