Ma socotesc un prilegiat ca in aceasta schita de inceput asupra presei, imi intorc gandurile in tara in care a pus
piciorul, cu secole in urma, unul dintre primii nostri romani peregrini, NICOLAE MILESCU -SPATARUL, evocandu-i
dimensiunile in memorialul JURNAL DE CALATORIE IN CHINA.
In plina eflorescenta a presei, spre mijlocul deceniului VII al secolului al XX-lea, descindeam si eu in CHINA, cu o
prima experienta de jurnalist si de cadru didactic la Universitatea din Bucuresti, pentru a afla acolo, unde predam romana,
la sursele stravechi ale hieroglifelor chinezesti, traduse de asistentii mei, Ian, Ceao, si Mao, cum s-a it HARTIA, laInceputul erei crestine, din coji de arbori si din plase pescaresti. Era, se consemneaza, in anul 105, in proncia Hunnan;
un eunuc Ts'ai Louen, care se dusese cu mintea si priceperea la izvorul izvoarelor descoperise albul unei coli de hartie pe
care asternuse un omagiu imperial. Timpul dinastiei Han a trecut, dar buletinul periodic "Ti Bao", conceput pentruInformarea printilor, nobililor si demnitarilor chinezi asupra decretelor date de imparati, a ramas. A ramas in hrisoave, a
ramas in memoria generatiilor, care isi interfereaza, la clipe de ragaz, cunostintele despre lumina tiparului izvodita aici, in
tara-continent, amplificand in semnificatii momentul genezei.
Ce mai aflasem in zitele mele la muzeele din Beijing, sub cupolele palioanelor care ornamenteaza Palatul de
Iarna, Palatul de vara sau punctele de observare ale Marelui Zid chinezesc? Iata:
Ø Ø Ca spre sfarsitul secolului al VI -lea, imparatul Hsuantsung isi revendica paternitatea unei "publicatii" numite
"K'ai yuan tsa-pao" (= "monitor de stat"), in forma de gravura impresionanta in reliefuri, care a "aparut" secole de-a randul;
Ø Ø Ca un chinez dotat, Pi Tcheng, transformase bulgarii de pamant lipicios in idiograme mobile, folosite ulterior
de Wang Tcheng intr-un cunoscut "Tratat de agricultura";
Ø Ø Ca la biblioteca Nationala a Chinei se afla prima enciclopedie (a istoriei, stiintei si culturii marelui popor)
datand de cca. 2.000 de ani. Multe alte uluitoare imagini mi se intiparisera in minte timp de peste doi ani petrecuti in taraInventatorilor, pe care le-am consemnat intr-o alta sectiune (Aici e Pamantul!), in fata carora azi rostesc cu recunostinta:
"sese-ni" (adica " Va multumesc") si, deocamdata, "tai-te" (adica "La revedere").
Ø Ø Arta de a fabrica hartia a trecut din China, prin filiera araba - la Bagdad se construise prima fabrica de hartie
- in Europa. De la J. LIPS, aflam: "Prin mijlocirea arabilor, arta aceasta a ajuns in Europa, unde s- a fabricat pentru intaia
oara hartie la FABRIANO, in ITALIA, pe semne inca inainte de 1276" (cf. Obarsia lucrurilor, p. 324, apud Octaan Butoi,
Introducere in teoria presei, 1974, Bucuresti, p. 207).
