Apelam la o definitie convenabila din DEX: "Redare schematica (grafica) in toate detaliile a organizarii, subordonarii si
a legaturilor dintre timente, din cadrul unei intreprinderi sau al unei instititii" (loc. cit., p. 727). Potrit acestei
definitii, vom proceda metodic in radiografierea unei organigrame redactionale, detaliind cele trei elemente de structura:
organizarea, subordonarea, legaturile/conexiunile.
Pentru a avea o imagine generala despre organigramele marilor cotidiene, vom exemplifica, mai intai, un model din
presa franceza, furnizat de Bernard Voyenne (cf. L'Information aujourd'hui, Armand Colin, Paris, p. 69). Modelul seIndidualizeaza prin 4 timente, fiecare incorporand elemente specifice.
1) 1) In timentul conducerii, in ordine descrescatoare: presedinte-director general/director al publicatiei;
consiliu de administratie/comitet de intreprindere; secretariat general.
2) 2) Redactia propriu-zisa ocupa in schema lui Bernard V. locul central, de sub timentul conducere, fiind
flancata la stanga, de serciile administrative si in dreapta, de serciile tehnice. La acest nivel de competente lucrurile
par a se limpezi din punctul de vedere al ierarhiilor functionale, al subdiziunilor si al sectiilor /serciilor subordonate,
nominalizate si precizate ca raza de actitate/actiune. Astfel, in tronsonul B, redactia este condusa de un redactor sef, in
subordonare imediata se afla secretariatul de redactie (nu acelasi cu secretariatul general din primul palier, n. V. V.). Sub
"palaria" protectoare a acestora conetuiesc/activeaza 3 sectoare si campurile de actitate din perimetrul lor: - politicaInterna, cu: economie, miscari sociale; - informatii generale cu: sport, "locale"; - politica exterioara, cu: corespondenti in
strainatate. In preajma acestor teritorii de lucru, dar coborate ierarhic, mai sunt nominalizate alte trei (presupunem, V. V.)
sectii: a) reporteri-foto, b) documentare- arhive, c) stenografie de presa.
3) 3) Serciile administrative, sercii int erne, conduse de un administrator general, cuprind urmatoarele profile:
casierie, serciul personal/social, vanzari/expeditii, publicitate, proanda, transporturi.
4) 4) Serciile tehnice, conduse de un director tehnic, sunt legate de redactie printr-un coridor denumit
"téléscripteurs BELINOS" si cuprind 2 profile care se autodefinesc prin titulaturile lor: a) serciul artistic/retus; b)Imprimeria cu rotativele, compozitia/punerea in ina, fotogravura.
Bernard V. nu detaliaza in ce raporturi se gasesc persoanele care au functii de conducere in acest prim palier, nici
daca exista o departajare de ordin management -jurnalistica sau carui tip de jurnal i se potriveste (tip metropolitan, ca "Le
monde"? tip zonal, ca "Le Midi de la France", sau tip municipal?). Dupa anvergura in care este schitata aceasta
componenta manageriala inclinam sa credem ca este vorba de un mare cotidian, eventual de publicatii incorporate in
grupuri de presa gen "Matra-Hachette".
Sincronizarea noilor structuri organigramice cu cele ale tehnologiilor de culegere/prelucrare/transmitere/difuzare aInformatiei de presa a fost/a ramas/va ramane un proces complicat, mereu rectificabil, mereu deschis, care semnifica
schimbari nu numai in schema de organizare dar si in conexiunile redactionale de ansamblu. Prin urmare nu se poate
vorbi de o organigrama model, organigrama-tip. Altfel spus orice organigrama redactionala se
construieste/adapteaza/modifica, in functie de mai multi factori de ordin organizational, managerial, tehnologic, corp
redactional, profilul publicatiei, aria de cuprindere, tirajul, editiile si periodicitatea. Luand in consideratie factori ca cei
mentionati, am gasit util sa ne oprim asupra unui model de organigrama nord-americana, pentru a-l a (intr-un
) cu cel frantuzesc, deja prezentat si pentru a-l raporta, pastrand proportiile, desigur, la organigramele de tip
romanesc (in alt ). Prea mari castiguri, in afara de cele didactice, nu cred ca vom obtine daca nu vom ignora (si nu
vom ignora) un avertisment care ni se da in textul-sursa de la care pornim: "Structura ziarelor: cine este si cu se ocupa
fiecare" (cf. Manual pentru ziaristii din Europa Centrala si de Est, 1992, Editor Malcolm F. Malette, World Press Freedom
Committee, Asociatia Ziaristilor Romani, Fundatia Soros pentru o societate deschisa, p. 51-58).
"Este putin probabil ca doua ziare sa aiba structuri identice. La ziarele mici, o singura persoana detine,
adesea mai multe functii care, la ziarele mari sunt distribuite mai multor persoane. De asemenea, pe masura ce un ziar
mic nu are nevoie sau pe care nu si le poate permite. In plus, functii similare sunt adesea indeplinite, la diferite ziare, de
persoane incadrate pe posturi diferite".
1) 1) Editorul. "Editorul este seful executivului, care raspunde de toate actitatile ziarului". Lui i se subordoneaza
directorul general si redactorul sef. Directorului general ii sunt in subordine mai multi membrii ai executivului: rezorul,
directorul sectiei de marketing, directorul comercial, directorul sectiei de prelucrare a datelor, directorul productiei.
2) 2) Redactorul Sef. "Raspunde de continutul tuturor inilor de stiri si al inii editoriale". Imediat dupa
redactorul sef, autoritatea nr. 1 este secretarul general de redactie, iar pentru "ina editoriala", redactorul sef are la
dispozitie doi editorialisti, adesea el insusi scrie editoriale. Toti aici amintiti se supun, de asemenea, "sefului executivului",
adica primului editor.
3) 3) Secretarul general de redactie. Conduce zi de zi redactia de actualitati, coordonand culegerea si prelucrareaInformatiilor, cu ajutorul sefilor de departamente, incadrati ca redactori, asfel: redactorul pentru stirile zilei; redactorul
pentru stirile locale; redactorul pentru stirile regionale; redactorul pentru informatiile de interes permanent; redactorul
sportiv; redactorul economic; fotoredactorul; redactorul de duminica. Toti acesti redactori, sefi de departamente, pot fi
vazuti in acelasi mare "birou redactional universal", nu scriind in jurul mesei semicirculare de altadata, ci la terminaleIndiduale de editare, articolele fiind prelucrate electronic. A nu se intelege ca doar in acest birou cu terminale se concep
textele destinate publicarii; un intreg sistem cu birouri separate, pe departamente, creeaza cadrul propice
gandirii/elaborarii/finisarii articolelor decise spre aparitie.
4) 4) Alte pozitii-cheie. Sunt nominalizati: secretar de redactie adjunct (care preia sarcinile secretarului general
cand acesta lipseste, ocupandu-se simultan de actitatea preliminara silirii bugetului financiar anual al redactiei;
redactor metropolitan care are in raspundere suburbiile/"oraselele-satelit", ajutat de un redactor -adjunct si doi secretari. In
diverse alte nominalizari apar ceilalti membrii ai redactiei - reporterii, de exemplu - in total 55 de angajati. Ca regula
generala s-a silit raportul de un redactor la o mie de exemplare tiraj zilnic, pana la 100.000 de exemplare. Cand tirajele
cresc, numarul din colectivul redactional scade sub numarul de mii de ziare din tiraj. Bunaoara, un cotidian cu tirajul de
200.000 de exemplare poate avea un colectiv de 150 de membri.
5) 5) Noi functii impuse de editarea electronica. Redactorul de sistem. Echivalat, de obicei, cu functia de redactor
adjunct, redactorul de sistem se ocupa de crearea codurilor si formatelor electronice, instructiuni transmise computerului
prin tastatura; instruieste si supravegheaza personalul tehnic, vegheaza sa nu se iveasca perturbari in sistemul electronic.
O mentiune aparte solicita grafica informationala - harti, se, diagrame - de care se ocupa plasticienii.
6) 6) Reteaua directoriala.
Ø Ø Directorul general. Se ocupa de toate problemele ziarului care se ivesc zilnic, cu exceptia actitatii de
redactare. In principal, el coordoneaza actitatile interdepartamentale si pune in practica linia politica impusa de editor.
Ø Ø Directorul comercial, are responsabilitati punctuale: conilitatea, aprozionarea, salarizarea, serciul
personal.
Ø Ø Directorul sectiei de marketing. Conceptul de marketing necesita o colaborare stransa intre toate sectiile care
au legatura cu vanzarile si veniturile. In trecut, directorii sectiilor de publicitate, difuzare si relatii-dezvoltare erau
subordonati directorului general. Acum ei au trecut in subordinea directorului sectiei de marketing care pare a fi persoana
cea mai indicata pentru popularizarea ziarului. Edent, continutul ziarului influenteaza difuzarea, astfel ca directorul
sectiei de marketing lucreaza in st ransa colaborare cu redactorul sef si secretarul general de redactie, desi ei se
subordoneaza editorului.
Ø Ø Directorul sectiei de relatii dezvoltare, colaboreaza cu redactia, in special cu sectiile de publicitate si de
difuzare, in scopul sporirii tirajelor, adunand informatii despre piata vanzarii/cumpararii, avantajoasa/profiila in functie
de factorii demografici, sociali, economici si de sondarea opiniei publice cu prire la continutul informational al ziarului.
Ø Ø Directorul sectiei de prelucrare a datelor, se face raspunzator pentru buna instalare si functionare a
computerelor din redactie si din alte sectii conexe, se ocupa de pregatirea operatorilor, exploatarea si intretinerea zilnica a
aparaturii din dotare si de prelucrarea datelor, ceea ce presupune un inalt grad de competenta.
In concluzie:
Cele doua modele de organigrame pe care le-am prezentat in reliefurile lor esentiale - una frantuzeasca, cealalta
americana - au multe puncte comune, in principal in directia definirii functiilor de baza si a departamentelor de rezistenta,
dar se si deosebesc in destul de multe printe, datorita atat opticilor in care sunt construite si interpretate strategiile
redactionale, intentiile si finalitatile actului jurnalistic propriu-zis, cat si gradului diferentiat de tehnologizare, stimulator al
unor noi functii redactionale si implicit al unor deosebiri de organigrama.
