Vorbind despre societatea contemporana, trebuie sa ne edificam asupra conceptului care i se suprapune, acela al
SOCIETATII DE MASA, definite de mai multi teoreticieni, intre care L. Wirth, P. Beaud, J. Ryan etc. ale caror opinii sunt
sintetizate in DICTIONAR DE SOCIOLOGIE, (1993, Bucuresti, ed. Babel, alcatuit de Catalin Zamfir si Lazar Vlasceanu).
In cateva linii definitorii societatea de masa se caracterizeaza printr -un cuvant global, ETEROGENITATE. In context geopolitic
si social, eterogenitatea reprezinta o dispersie spatiala a indivizilor si, implicit, absenta unor forme coerente de
organizare, estomparea, pana la inlaturare, a unor valori traditionale etnografice si a unor credinte traditionale, diminuarea
fortei de autoritate publica a institutiilor sub asaltul unui individualism feroce si ofensiv, amalgamarea bunurilor culturale
de certa valoare cu falsuri de bunuri, un consum cultural fara noima, la intamplare si neconstientizat din punctul de dere
al urmarilor in civic si etico-psihic, premisa a alienarii indivizilor, prin debusolare. Dar sintagma "societate de masa",
creata la sfarsitul secolului al 19-lea, ca forma de contrapunere fata de formele traditionale de asociere (in comunitati
marcate de etnii, religii, traditii), trebuie interpretata astazi prin prisma transformarilor benefice din interiorul societatii
moderne, care releva, ele insele, prin opozitie, caracterul anacronic, desuet al conceptului. Post-modernismul a
demasificat structurile traditionale prin aparitia unor grupuri comunitare care isi evalueaza trebuintele cotidiene de ordin
material si spiritual in lumina unor criterii concordante cu solicitarile exprese ale unei existente nonconformiste. Prin
analogii nefiltrate, cultura de masa a fost si ea pusa sub semnul precaritatii si al masificarii, ca pilon de contrapunere la
valorile culturii clasice, ceea ce i-a oferit o aura peiorativa, in realitate lucrurile nu se prezinta total antipodic si total
antagonist. Se vorbeste, de pilda, despre un sistem de (sub)culturi in varii domenii ale creatiei literar- artistice, folclorice,
etnografice etc. In aceasta ordine de idei, sunt de retinut reflectiile lui Mihai Coman (cf. Introducere in sistemul massmedia,
1999, Polirom), care rezuma trasaturile individualizante ale culturii de masa, astfel: "generalizarea moduluiIndustrial de producere a bunurilor culturale (pe principiul benzii rulante); standardizarea produselor (datorita fabricarii lorIn serie); cresterea distantei sociale dintre creatorii de bunuri culturale si publicul respectiv; inlocuirea criteriilor estetice de
valorizare prin criterii economice; simplificarea continuturilor si eliminarea dimensiunii intelectuale in favoarea atributelor
afecti" (op. cit., p. 18).
