Termenul strategie nu s-a impus in dictionarele de/despre presa in sensul in care intentionam noi sa-l folosim aici.
Dealtminteri nici nu este consemnat in dictionarele foarte putine dedicate mass-media. Asa ca am sperat sa-l intalnim in
DEX si l-am gasit, in adevar, dar intr-un cam p semantic care ne- a trimis gandul la arta militara a Greciei antice si la cei
care erau reprezentantii ei, comandanti militari, iar, intr-un alt sens, fiecare dintre cei zece magistrati supremi ai Atenei.
Pornind de la intelesurile amintite, am extras o definitie a strategiei, concordanta cu intentiile noastre pe care ne m cladi
micul edificiu al acestui submodul: "Parte componenta a artei militare, care se ocupa cu problemele pregatirii, ificarii
si ducerii razboiului si operatiilor militare". (DEX, p.1024).
Ne permitem, prin analogie cu definitia reprodusa, sa consideram ca o strategie redactionala semnifica partea
componenta a artei de a conduce o redactie, in asa fel incat sa-si duca la capat operatiile care ii revin si sa castige
"razboiul". Stim ca orice atie schioapata, iar, prin extindere, orice analogie, dar aceasta numai sub scutul
semnificantului. Sub celalalt scut, al semnificatului, fiecare din termenii componenti ai definitiei pe care am analogat -o ne
duce exact la ceea ce vrem sa glosam in marginea sintagmei strategii redactionale. Simplificand, arta de a conduce o
redactie solicita din partea strategului (editor, director executiv, redactor sef, sau oricum se mai poate numi persoanaInvestita cu dirijarea, supravegherea si concretizarea tuturor operatiilor care duc la reusite) competenta, clarviziunea si
mobilitatea profesionala necesare fiecareia dintre etapte, astfel:
a) pregatirea/pregatirile, ce semnifica? Ce ai in portofoliul redactional pentru macheta la zi, de ce calitate, ce
semnificatie poarta, pe cine intereseaza, cat de oportun/actual este mesajul, ce stii ca au/n-au, au dat/n-au dat "vecinii" si
ce faci, pe ultima suta de metrii daca ai indoieli, indisponibilitati, imposibilitati? La cine ceri sprijin si in ce conditi i, cu ce
riscuri in final? Evident, daca esti singurul "strateg" al redactiei responsabilitatea sporeste, daca conlucrezi cu alti cativa
"strategi" (acolo unde organigramele ii cuprind) etapa pregatirii/pregatirilor pentru startul la zi are sorti de izbanda sporiti.
Se intelege de la sine ca unul sau mai multi dintre "strategi" are/au la dispozitie grupe/subgrupe de "ostasi" (citim
jurnalisti, tehnicieni, graficieni, plasticieni) care sunt/trebuie sa fie ancorati in toate verigile pregatitoare, potrivit ierarhiilor
silite, contributiilor specifice ale fiecaruia/ale tuturora.
b) ificarea/ificarile, ce semnifica? Concis, calendarul activitatilor redactionale, pe ore, pe zile, pe
saptamana/saptamani, luna/luni, se mai spune "la zi", pe termen scurt/mediu sau de perspectiva, in functie de profilul
gazetei, de evenimente anuntate/neanuntate, in concordanta cu alti factori: gama de asteptari a publicului receptor,
periodicitatea, tirajul, contextualitatea factorilor de proximitate. Planificarea precede sau anticipeaza pregatirea
redactionala, poate fi simultana cu aceasta, adica se face "din mers", ea asigura, atunci cand este conceputa realist si
judicios, individualitatea si credibilitatea publicatiei, silitatea si profiilitatea ei. Cerintele ificarii sunt multiple,
conditionate de ce vrea ziarul, in ce scop publica/nu publica anumite informatii/opinii, cu cine se afla in concurenta, ce
riscuri presupune obiectivitatea, independenta, ce consecinte implica partizanatul - toate acestea din perspectiva
produselor jurnalistice vandabile.
In cadrul ificarii, se inca sintagma agenda setting, de origine americana, care desemneaza etapele unui anume
ciclu politic si interactiunea dintre activitatile politice si cele ale presei, aceasta din urma avand rolul de supraveghere,
control si promovare a evenimentelor pe care le considera transparente sau oportune pentru cititori. Evenimentele care
ureaza in agenda setting comporta o ificare relativa stiindu-se ca ele trebuie, mai intai, aflate, documentate,
acceptate pentru tipar, redactate din unghiuri de abordare convenabile redactiei, in timp ce alte evenimente, ca cele care
provin de la agentiile de presa sau de la comunicat orii din relatiile publice, circumscrise titulaturii advanced text (= "text"
scris dinainte) pot intra in calendarul ificarii fie cu anticipatie (cand sunt certitudini, oficializate anterior producerii lor),
fie spontan, din mers. Planificarea, oricat de buna va fi fost ea conceputa, poate fi adesea in pericol, independent de
factorii ei conceptuali, prin ceea ce englezescul dateline desemneaza: inchiderea editiei, termen limita de predare a
ziarului la tipografie.
Daca insa un material nu a respectat termenul ificat, fie text de autor, fie scris in afara redactiei, el devine
minusul/minusurile agendei, putand prejudicia redactia in mai multe directii. Indeplinirea integrala a obligatiilor jurnalistice
prevazute in agenda comporta o larga relativitate in redactiile care gandesc "merg cu ce am, merg oricum", sau care nu
sunt organizate in sisteme ierarhice bine precizate, vulnerabile la factori de presiune imprevizibili.
c) Desfasurarea "razboiului". Ce semnifica? Lupta pe care un ziar o duce zi de zi, cu sine insusi, cu restul ziarelor din
grupul afin, cu, mai ales, audiovizualul si noile media din telecomunicatii si informatica. Pregatirea si ificarea, sauInvers, oricat de riguros si profiil r fi fost cristalizate si partial/total concret izate, fronturile de atac pe un camp al
razboiului mediatic, acum, la primii pasi peste pragul mileniului 3, sunt in permanenta minate de adversari declarati sau
camuflati. Din acest moment, "strategul/strategii" oricarei redactii isi coordoneaza desfasurarea operatiilor de o asemenea
maniera incat sa spere in victorie, sau macar la un acord de pace, pe picior de aproximativa egalitate, premisa a
coexistentei pe mai departe. O propozitie poate concentra semnificatia metaforelor folosite pana acum: strategul/strategiiIntra in razboi cu noi strategii, ale operatiilor virtual/potentiale generatoare de izbanda. Din acest moment m trece la
conurarea concreta a sintagmei strategii redactionale pornind de la real spre conceptual.
