Oricat de mozaicala ni se infatiseaza din punctul de vedere al diversitatii tematice, al genurilor si al modalitatilor de
expresie si vizualizare, elemente- liant care sudeaza corpusurile cu relati independenta sunt cel putin trei:
a) a) functiile socio-culturale,
b) b) sursele de inspiratie,
c) c) finalitatile urmarite, prin efectele mass-media.
Prin aceste elemente-liant exista opera jurnalistica si se impune ca act de comunicare si de creatie interumana,
aidoma oricaror altor structuri productiv-creatoare, numite opera beletristica, opera arhitecturala si asa mai departe.
Edificiul operei jurnalistice se sprijina pe mai multi piloni de rezistenta si pe structuri specifice, parti componente ale unui
basorelief pe care l-am aschitat astfel:
Jurnalistica: SPATIU SI TIMP CONTEMPORAN IN COMUNICARE.
Jurnalistica: DOCUMENT AL CUNOASTERII UMANE SOCIO-POLOITIC SI ISTORIC, DE ARHIVA SI DE
PROGNOZA.
Jurnalistica: LECTURA COTIDIANA A OMULUI MODERN INAINTEA ALTOR LECTURI.
Jurnalistica: OPERA DE INRAURIRE PRIN FUNCTIILE EI SPECIFICE.
Jurnalistica: MULTITUDINE DE MESAJE DE STRICT INTERES PERSONAL SAU DE LARG INTERES SOCIAL.
Jurnalistica: TIPOLOGIE BOGATA IN GENURI SI STILURI.
Jurnalistica: OPERA UNITARA IN ELEMENTELE-LIANT SI OPERA DIVERSIFICATA IN CONCRETIZAREA
MESAJELOR.
Jurnalistica: STATUT AL UNEI PROFESIUNI CARE SE INVATA.
Jurnalistica: COMPETITIVITATEA CU EA INSASI, CU URMARI IMPREVIZIBILE.
Jurnalistica: A PATRA PUTERE IN STAT DAR O PUTERE A PERSONALITATII, A EXERCITIULUI DEMOCRATIC SI
A CONTROLULUI PUTERII PRIN INFORMARE.
Jurnalistica: PROFESIUNEA UNEI DEONTOLOGII DE INALT CIVISM.
Incheiem aceste enumerari prin care am schitat conturul operei jurnalistice, intelegandu-se ca fiecareia dintre
componente I se pot circumscrie detalii complementare si ca tuturora la un loc credem ca li se potrivesc opiniile lui Michel
Friedman, un fel de definitie si a bunului gazetar si a actului de creatie jurnalistic. Iata-le:
"Un bun ziarist stie ca atunci cand se aseza la masa de lucru, la redactie sau acasa, trebui sa suceasca fiecare
cunt pe toate fetele, sa ia fiecare fraza de la capat de sapte ori, sa frece banda de casetofon inainte si inapoi, sa
aleaga o poza dintr-o suta, sa innebuneasca calculatorul care oricum nu-si asuma raspunderea in locul lui."(cf.
"Libertati si raspunderi ale ziaristilor si autorilor", 1991, Humanitas, p. 40).
