Orgoliosii/modestii jurnalisti



De la o anumita neutralitate in care s-a aflat in anii '50, noul jurnalism a cunoscut o diversificare a genurilor
publicistice, a tipurilor de masaj si a temelor. Astfel isi modifica unele functii si modalitati de abordare a realitatii prin
acordarea unui spatiu mai mare jurnalismului creator (anumite procedee lexicale, stilistice, frazeologice specifice
beletristicii migreaza spre jurnalism; unele genuri mass-media sunt marcate de o individualitate puternica.
Din punctul de vedere al individualitatii stilurilor publicistice s- a acreditat ideea catorva tipologii de jurnalisti:
1) 1) Jurnalisti mari comentatori olimpieni, bazati pe eruditie, talent, intelepciune.
2) 2) Jurnalisti aducatori de stiri - sunt majoritari intr-o redactie, tin la curent publicul cu evenimentele cotidiene. Ei
au un stil neutru, axat pe genurile informative.
3) 3) Jurnalisti investigativi care considera ca in jurnalism nu subiectul este important, ci reactia jurnalistului fata de
respectivul subiect (in genurile de opinie: editoriale, comentarii, dezbateri, anchete; tot ce presupune demers critic,Inclusiv genuri umoristico - satirice si literar - artistice).
INFORMATIA: ESTETIC/INESTETIC
Fr. Balle observa ca informatia, ca fapt social complex, constituita din elemente ale cunoasterii si ale culturii, exprima
"vointa societatilor de a se transforma ele ins ele". In acesta ipoteza, informatia de presa este virtual investita cu trei
atribute functionale:
1) 1) Influenteaza decorul cultural al societatii;
2) 2) Depinde de o dezvoltarea tehnicilor de elaborare si difuzare;
3) 3) Exprima o vointa de natura politica proprie.
Interferenta acestor atribute este vizibila in ansamblul ideilor documentate, elaborate si difuzate, purtand pecetea
emitatorului si deopotriva, in procentele in care respectivele idei au fost receptate si acceptate de public. In etapa actuala,
a industrializarii informatiei pe baza tehnicilor celor mai sofisticate, raportul idei difuzate - idei receptate poate invedera
multe asimetrii, explicabile in cadru obiectiv sau subiecti pe talgerele unei balante care se cheama acces-inacces,
posibilitate-imposibilitate, utilitate-inutilitate, estetic- inestetic.
Specialistii in mass-media, intre care Mowlana, Edward Shils, Lyman, Bryson, Stuart Hughes etc., au adus in discutie
complexitatea codarii (decodarii) informatiei, in filiera tehnicilor si limbajelor mass-media.