Noul jurnalism In fata a patru provocari referat





1. CE ESTE?
2. CU CINE ESTE IN OPOZITIE?
3. IN CE STRUCTURI SE CONCRETIZEAZA?
4. CU CE REZULTATE?
Ø Ø Ce este noul jurnalism?
Ø Ø Elemente de structura;
Ø Ø Cu cine este in opozitie;
Ø Ø Modelul comunist;
Ø Ø Modelul liberal;
Ø Ø O delimitare: ce este totalitarismul?
CE ESTE NOUL JURNALISM?
Nu este ceea ce cred persoane putin sau deloc cunoscatoare, adica un jurnalism practicat de aproximativ zece ani,
de cand in tarile fostului lagar socialist a fost detronat comunismul. Noul jurnalism are o rsta de aproape 60 de ani si un
loc de geneza pe continentul nord-american. In esenta, coordonatele care il definesc in raport cu jurnalismul care il
precedase pana spre jumatatea secolului 20, sunt comprimate in cate paradigme de continut si doctrine, tehnici si
genuri, sugerate de formulele: New Journalism, Newsfeature, Hard News, Soft News, No Comment! In talmacire
succesi, New journalism (noul jurnalism) este un curent lansat in presa americana in anii `60. Initiatorii sai au
manifestat repulsie fata de jurnalismul de informare, caracterizat prin neutralitate si redare a aderului, aidoma formelor
lui din realitate, ceea ce atragea drept consecinte uniformitate, stereotipie si saturatie la lectura. Acestui mod de a gandi
menirea jurnalismului, i se opunea un principiu considerat axa a Noului jurnalism: nu "aderul asa cum este", ci "aderul
asa cum il d eu" (jurnalistul, n.n.). Semnificatiile inotiei care se lansase sunt descrise in brosura Noul Jurnalism,
(colectia "Repere" a FJSC din Bucuresti, 1994) asupra careia nu insistam acum, aici ( Victor Visinescu, Structuri
narative moderne in mesajele mass-media, vol. Comunicarile Hyperion, 1996, Editura Hyperion XXI, p. 225-234). Nu
parasim insa titulatura in discutie, fara a sublinia faptul ca temelor abordate in viziunea Noului Jurnalism li se ofera
posibilitatea de a iesi din rigorile celor "5-W" (Cine? Ce? Cand? Cum? Cu ce efect?), prin libertatea relati deInterpretare a faptelor, intr-un cadru favorizant al tehnicilor de redactare, aflate la granita cu beletristica, punte de acces
spre naratiuni mixte, empirico-fictionale.
ELEMENTE DE STRUCTURA.
Pornind de la acesta orientare, Noul jurnalism aduce in prim genuri preile la interpretare, cum este newsfeture
(reportajul). Ramurile acestuia sunt: Advocacy Journalism (jurnalism avocat, sau in alti termeni, jurnalism participativ,
bataios, partizan, ignorand factori obiectivi care tin de echidistanta); jurnalism de opinie, specific editorialelor, dezbaterilor
din presa electronica, recenziilor, cronicilor (termenul care il consacreaza in presa americana este reviewing); Adversial
Journalism (jurnalism de opozitie, dirijat spre forurile Puterii politico- administrative, sau, in cazul ziarelor de partid, opozitie
versus opozitie); Yellow Journalism (parainformare, suprainformare substantializata cu fapte diverse care ies din comun:
crize, maladii, catastrofe, rasturnari politice, statale, exotisme, excentrisme, stari patologice); Interpretative reporting
(rianta americana a anchetei de presa, a reportajului de investigare, demersuri jurnalistice dificile, de durata, in
cautarea aderurilor ascunse, texte dintre cele mai incitante); Hard News si Soft News (stiri, relatari, reportaje marcate
de acuitate, care trebuie tiparite cu prioritate fata de aceleasi genuri "soft', neingradite de factorul temporal). Impreuna cu
alte genuri (rubrici) care "hranesc" cititorul cu noutati la zi si servicii indispensabile existentei sale, "hard news" si "soft
news" sunt plasate in perimetrul Jurnalismului de serviciu. Toate componentele Noului Jurnalism pana aici schitate, ne
trimit gandul, macar virtual la obtinerea feed-back-ului asteptat de jurnalisti sau, de ce nu la prea cunoscutul anglicism No
comment (reactii), dar reactii in sens negativ, din motive explicabile sau nu in context.
CU CINE ESTE IN OPOZITIE?
In opozitie cu cine este Noul Jurnalism? In primul rand, in opozitie cu el insusi, pe diferitele sale trepte de evolutie. De
exemplu, in presa americana de pana spre deceniul 6 ale secolului trecut, dominau cu mesajele informativ e. Noul


Jurnalism a intrat in opozitie cu acestea, prin paradigma unei structuri de text interpretativ -comentative si partial fictionale.
Dar gradul cel mai inalt de opozitie, prin care Noul Jurnalism se diferentiaza de alte tipuri de presa, este creat de opozitia
de model doctrinar, care atrage dupa sine un sir de contrapuneri conceptuale, tematice, stilistice. O asemenea severa
opozitie, este aceea dintre jurnalismul de tip model liberal si jurnalismul de tip comunist.
Inainte de a schita dubletele de opozitii Jurnalism totalitar -Jurnalism liberal, consemnam pe scurt trasaturile de baza
ale modelului de presa comunist si liberal.
Caracterizarea acestor modele rezulta din cercetarile pe care profesorii americani Fred Siebert, Theodore Peterson si
Wilbur Schramm le-au publicat in sectiunea Four Therories of the Press (1956), unde sunt analizate, succesiv, modelele
autoritatist, liberal, comunist si cel al serviciului public. Asupra acestor modele s-au purtat discutii, s-au facut nuantari si
departajari ulterioare, toate subordonate principiului referitor la rolul social al presei (in detaliu, M. Coman, op. cit. Rolul
presei in societate, p. 87-l04). Cum la fiecare dintre modele vom avea prilejul sa mai revenim, aici nu facem altceve
decat sa rezumam ceea ce ni se pare a fi relent in opozitia modelul comunist-modelul liberal.
MODELUL COMUNIST
Presa este o arma a puterii prin care acesta mobilizeaza, organizeaza, conduce masele in procesul de atingere a
unor obiective politico-economice si proandistice din programul Partidului Unic.
Atingerea acestor obiective nu este posibila decat in conditiile in care presa este controlata, sub multiple aspecte, de
partid (resurse, personal, programe), ceea ce exclude posibilitatea unei prese alternative.
Organigramele redactionale sunt construite stereotip, in formula piramidala, factorii de decizie fiind cei de rf, evident
aserviti prin calitatea lor politica Puterii, iar la baza piramidei, jurnalistii, obligati sa scrie tezist, sub veghea cenzurii
generalizate.
Accesul publicului la informatie este posibil numai prin intermediul instantelor silite si controlate de Putere, ceea ce
semnifica un numar limitat de ziare si reviste, de ore de program in audiovizual si tendentionism tematic in toate situatiile.
In ul efectelor de presa, doar ecourile proandistice de coloratura comunista sosite pe unde hertiene, micul
ecran sau in ini de ziare, in proverbiala "limba de lemn"
MODELUL LIBERAL
Potrivit doctrinei liberale, drepturile individului sunt sacre (fericirea, prosperitatea, libertatea de exprimare devin
drepturi inalienabile, lori supreme irecuzabile).
O parte din amintitele drepturi pot fi cedate de indivizi, in baza unui "contract social", statului, partidelor, liderilor politici
cu conditia ca cei care le primesc sa accepte controlul celor care le cedeaza amendarea, dupa imprejurari, prin sistemul
alegerilor, referendumurilor, dezbaterilor publice.
Pentru ca indivizii sa aiba posibilitatea sa verifice daca li se respecta drepturile cedate, ei au nevoie sa cunoasca
aderul, pe o piata libera a informatiilor, ideilor, opiniilor, care nu este alta decat piata creata de produsele presei libere,Independente, autonome economic.
Presa are rolul de a vehicula idei si informatii despre modul in care institutiile isi onoreaza angajamentele electorale
sau de guvernamant exercitand, simultan si un control asupra instantelor Puterii, in postura de "watch-dog" (caine de
paza).
Informand corect, constant si in orice problema care relationeaza individul-statul-Puterea, presa are prilejul sa-si
dezvolte un arsenal tematic si de mijloace publicistice dinamic, contribuind si la procesul civico-etic si educational al
oamenilor in context democratic.
In acelasi timp, toate aceste privilegii oferite presei de modelul liberal sunt conexionate legilor pietei, ale concurentei
si profitului, legi care afecteaza/pot afecta logica cererii si a ofertei, premisa a anularii cadrului benefic al modelului liberal,Impins adesea spre riante publicitae, comerciale si/sau deliberat partizane.









Copyright © Contact | Trimite referat