Organizatiile mass-media isi definesc scopurile prin functia de culturalizare, care contribuie la realizarea silitatii
sociale, la mentinerea structurilor culturale. In contextul industriilor de presa, bunurile de consum sunt mereu in
schimbare. Bernard Miège le imparte in produse culturale si produse informationale. Acestea au mai multe trasaturi, intre
care: a fi in pas cu moda si timpul, ca gen, stil, curent. O alta trasatura este aceea ca ele se produc si se inseriaza
aidoma altor bunuri. In privinta bunurilor informationale, ele pot fi usor copiate si multiplicate. De exemplu agentiile de
presa nd aceleasi stiri la multe redactii. Pretul acestor bunuri este riabil, nu are legatura intotdeauna cu loarea
produsului. De exemplu, un ziar poate fi bun intr-o zi, intr- o alta este plictisitor, neinteresant. De asemenea, aceste bunuri,
nu pot ramane mult timp, ziarul traieste o zi.
In privinta modului de a transmite aceste bunuri culturale, Patrice Flichy vorbeste despre marfa culturala si logica ei
editoriala. Aici sunt incluse carti, discuri, pelicule cinematografice, CD- uri si produse informationale distribuite in luri
(ziar). Marfa culturala se vinde "cu bucata", are un continut fixat pe un suport durabil si unic in felul lui, caci o sectiune are un
subiect al ei, un CD la fel, un film la fel, in timp ce produsele distribuite in l, ziare, emisiuni radio -tv sunt pasagere si nu
se individualizeaza, grilele de programe la tv sunt asemanatoare ca structura si chiar in continut. Din acelasi punct de
vedere se face deosebirea intre produsele editoriale si cele de flux informational, astfel: produsele editoriale au continut