In loc de tehnici de redactare-despre stilul si limbajele presei In structuri narative moderne referat





Ø Ø Motivatie substitutionala;
Ø Ø Instiintare testament;
Ø Ø Orgoliosii/modestii jurnalisti;
Ø Ø Informatica: estetic/inestetic;
Ø Ø Sens si comunicare sub aspect stilistic;
Ø Ø In fata colii albe;
Ø Ø Subiecte predilecte;
Ø Ø Dramatizarea in locul rezumatului;
Ø Ø Procedee specifice naratiunii moderne;
Ø Ø Designul si functiile sale;
Ø Ø Titrajul ca zualizare;
Ø Ø Constantele unui ziar;
Ø Ø Legenda de presa;
Ø Ø Culorile;
Ø Ø "AIDA" in publicatie;
Ø Ø Dinspre roman spre jurnalistica;
Ø Ø Mesajul ca definitie generala si mesajul
de presa;
Ø Ø Raportul adevar fictiune si dublaIntentie a limbajului;
Ø Ø Mesajele mass-media ca literatura
document;
Ø Ø Determinarea coeficientului de
originalitate al unui mesaj mass-media
modern;
Ø Ø Sistemul genurilor publicistice;
Ø Ø Puncte de vedere. Opinii, analogii;
Ø Ø De la etimologie la sistemul genurilor
artistice;
Ø Ø Tipologia genurilor presei;
Ø Ø Disocieri terminologice operationale.
MOTIVATIE SUBSTITUTIONALA
Este de la sine inteles ca o cercetare care si-a propus sa realizeze o introducere globala in presa scrisa
contemporana, trebuie/ar trebui sa cuprinda neaparat un modul despre tehnicile de redactare jurnalistice. De ce am
renuntat la un asemenea demers? In mod deliberat si justificat. Exista in bibliografia romaneasca de profil doua cercetari
- sinteze axate pe definirea, descrierea si exemplificarea tehnicilor fundamentale de redactare, datorate, in principal
cadrelor didactice de la Faculatea de Jurnalism si Stiintele comunicarii din Bucuresti, inmanunchiate in doua manuale de
jurnalism de larga accesabilitate. Destinate procesului didactic jurnalistic, respectivele volume sunt utile, deopotriva,Intregii breasle jurnalistice si itorilor candidati la facultatile din sistemul mass-media. Ne facem o datorie colegiala si de
etica profes ionala, ca, o data cu multumirile noastre adresate autorilor cuprinsi in cele doua lucrari, pentru ca ne- au scutit
de eforturi suplimentare, sa le mentionam si contributiile personale, mai cu seama binevenite pentru aceia care (inca!) nu
le cunosc.
Astfel, in Manual de Jurnalism (vol. I, 1997, Collegium Media, Polirom, Iasi).
Ø Ø Ferenc Vasas & Alexandru-Bradut Ulmanu: Reporterul si rolul sau in procesul jurnalistic
Ø Ø Luminita Rosca: Textul jurnalistic
Ø Ø Luminita Rosca: Reportajul
Ø Ø Marcel Tolcea: Interul
Ø Ø Lucian Ionica: Jurnalismul de teleziune
Ø Ø Ana Maria Teodorescu: Jurnalul de teleziune ca gen publicistic
Ø Ø Vasile Traciuc: Modalitati de transmitere a stirilor in radio
Ø Ø Irene Joanescu: Interul Radio - Scurt tratat despre o anuma arta a conversatiei
Ø Ø Irene Joanescu: Reportajul radiofonic
Ø Ø Miruna Runcan: Imaginea persoanei in presa romaneasca. Straniul consens al tacerii
In Manual de Jurnalism (vol. II, 1999, Media Collegium, Polirom Iasi):
Ø Ø Marcel Tolcea: Elemente de redactare a textului jurnalistic
Ø Ø Ilie Rad: Titlul jurnalistic
Ø Ø Constantin Stan: Principii generale de folosire a citatului
Ø Ø Luminita Rosca: Reportajul
Ø Ø Mirela Lazar: Evenimentul si mass-media
Ø Ø Sorin Preda: Ancheta
Ø Ø Radu Balbaie: Relatarea
Ø Ø Radu Balbaie: Portretul
Ø Ø Alexandru-Bradut Ulmanu: Un gen de granita: Feature
Ø Ø Lucian Ionica: Interul de teleziune
Ø Ø Madalina Ghitulescu: Reportajul de teleziune
Ø Ø Odiu Simonca: Talk-Show radiofonic
Din aceasta schita fizionomica a genurilor/speciilor tratate sub aspectul tehnicilor de redactare, cunoscatorii in materie
au observat ca lipsesc componentele de baza ale sectiunii presa de opinie (editorialul, comentariul, dezbaterile etc.). De
asemenea, unele genuri de substanta satirica denumite "nobile" (tabela, pamfetul, foiletonul) la care mai putem adauga
gama diversificata a criticii literar-artistice (recenzia, cronica, nota de lectura, consemnarea). Prin urmare la modulul
genuri/specii si tehnici de redactare specifice raman inca porti deschise si spatii tipografice in asteptare.
Cu aceasta observatie noi, nu ne-am motivat pe deplin renuntarea la modulul tehnici de redactare, caci, in realitate
este o renuntare partiala. Un asemenea modul - cu ce a cuprins, cu ce urmeaza sa cuprinda - are absolut nevoie de o
parghie intregitoare, pe care o aducem noi in discutie, dat fiind faptul ca ea a fost abia enuntata si oricum, nesudata de


structura completa a tehnicilor. Am denumit aceasta parghie complementara stiluri si limbaje ale comunicarii mediatice in
tranzitie. In mod explicit:
1. 1. DE LA "LIMBA/LIMBAJELE DE LEMN" LA LIMBA/LIMBAJELE DESCHISE SINONIMIEI TRANSFERICE SI
SILIRII FUNCTIONALE IN CONTEXTUL DEPLINEI LIBERTATI DE EXPRIMARE
2. 2. DE LA VOCABULARUL TRADITIONAL(ARHAIC, PASEIST, SEVER OBSTRUCTIONAT DE RIGORILE
COMUNICARII MEDIATICE IN PARADIGMELE ZIARISTICE COMUNISTE) LA VOCABULARUL TRADITIONAL
NEOLOGIC, PUTERNIC INFUZAT DE TERMENI, SINTAGME, FRAZEOLOGII DEFINITORII PENTRU SOCIETATEA
CUCERITA DE COMUNICAREA COMPUTERIZATA.
3. 3. DE LA STRUCTURILE TEXTELOR STEREOTIPE, UNIFORME, UNIDIRECTIONALE, PROPAGANDISTIC
LA NARATIUNI DE PRESA EMPIRIC/FICTIONALE, CARE PUN IN EVIDENTA AMBIVALENTA MESAJELOR
PUBLICISTICE, TRANZITIV - REFLEXIVE.
4. 4. DA, DAR.
Da, fara echivoc, pentru motivatiile punctelor 1, 2, 3 si un un "da, dar." pentru punctul 4. In ce sens? Daca tranzitia
de la totalitarism supercentralizat in structurile socio-economice si culturale catre un stat de drept, liber si democrat se
produce pe paliere adesea oscilante, confuze si chiar haotice, in mod aproape sigur si mediile de informare parcurg o
tranzitie de aceleasi caracteristici in codurile com unicarii scrise, rostite, telezate. Cu un singur cuvant, cata harababura
bantuie mesajul in structura lui lexicala, stilistica, gramaticala? Ce efecte produce in zonele proandei, manipularii,
zvonisticii?
Ne oprim aici cu un paragraf conclusiv: un student in jurnalistica sau un jurnalist este posibil sa stie ce inseamna un
"lead", un "unghi de abordare", un "sapou" sau orice alt component din arsenalul tehnicilor de redactare, dar atunci cand
redacteaza, sub presiunea respect sau nu respect regulile bibliografice, este posibil sa redacteze deficitar. In ultimaInstanta nu memorizarea "par coeur" a tehnicilor scriiturii de presa este esentiala, ci punerea in ecuatie a unei cerinte
sfinte pentru travaliul jurnalistic: la o diversitate caleidoscopica a realitatii corespunde/trebuie sa corespunda tot o
diversitate de procedee compozitionale, pe care condeierul le face fertile doar in momentul cand nu uita constantele
naratiunii de presa: proprietatea semantica a cuntelor, limitele transurarii cuntelor, adecvarea urilor de stil.
INSTIINTARE-TESTAMENT
"Folosul
Gazetei este de obste si deopotriva pentru toata treapta de
oameni: intr-insa politicul isi pironeste ascutitele si
prevazatoarele sale cautaturi si sa adancesca in gandirile si
combinarile sale; aci, linistitul literat si filozof aduna si pune in
cumpana faptele si intamplarile lumii, indraznetul si
neastamparatul razboinic se desavarsaste intr-insa
povatuindu-se din nenorocirile sale sau gresalele altor
razboinici; bagatorul de seama negutator dintr-insa isiIndrepteaza mai cu indrazneala spiculatiile sale, pana cand in
sfarsit si asudatorul plugar, si el poate afla aceea ceInlesneste ostenelile sale si face sa umple campurile deImbilsugatoarele sale roduri. Nu este nici o treapta; nu este
nici o varsta care sa nu afle placere si folos intr-aceasta
aflare vrednica si cuincioasa omului, adica in Gazeta,"
ION HELIADE RADULESCU
1) 1) Consideram cuntele de mai sus, gandite si asternute pe hartie de I. Eliad (Ion Heliade Radulescu) cu peste
170 de ani in urma, la aparitia gazetei "Curierul Romanesc" (nr. 1, 8/20 aprilie 1829), o binevenita "Prefata" la acest
modul, din motive mereu statornice:
a) a) Orice gazeta este (trebuie sa fie), un univers de vesti si de pareri, de foloase si de cumpaniri pentru toate
categoriile de oameni,
b) b) Orice gazeta este (trebuie sa fie), pentru cititorii de orice varsta nu numai castig, ci si placere,
c) c) Orice gazeta este (trebuie sa fie), "vrednica si cuincioasa" cuvantare a omului de catre om.
2) 2) I. H. Radulescu considera limba gazetelor ca o - "limba a duhului si a inimii" - in termenii de astazi ai
notionalului si a emotionalului. Ne oprim la aceasta sintagma pe care ne- o asumam drept ax central al stilisticii presei.
Formularea lui I. H. Radulescu avea sa fie reconsacrata de Tudor Vianu la mai mult de un secol, prin cuntele: "dublaIntentie a limbajului".
3) 3) In peisajul mediatic contemporan valabilitatea spuselor marelui stilist T. Vianu, o preluam si noi, o reformulam
prin cuntele: ce comunica si cum comunica presa scrisa.









Copyright © Contact | Trimite referat