Ø Ø Motivatie substitutionala;
Ø Ø Instiintare testament;
Ø Ø Orgoliosii/modestii jurnalisti;
Ø Ø Informatica: estetic/inestetic;
Ø Ø Sens si comunicare sub aspect stilistic;
Ø Ø In fata colii albe;
Ø Ø Subiecte predilecte;
Ø Ø Dramatizarea in locul rezumatului;
Ø Ø Procedee specifice naratiunii moderne;
Ø Ø Designul si functiile sale;
Ø Ø Titrajul ca zualizare;
Ø Ø Constantele unui ziar;
Ø Ø Legenda de presa;
Ø Ø Culorile;
Ø Ø "AIDA" in publicatie;
Ø Ø Dinspre roman spre jurnalistica;
Ø Ø Mesajul ca definitie generala si mesajul
de presa;
Ø Ø Raportul adevar fictiune si dublaIntentie a limbajului;
Ø Ø Mesajele mass-media ca literatura
document;
Ø Ø Determinarea coeficientului de
originalitate al unui mesaj mass-media
modern;
Ø Ø Sistemul genurilor publicistice;
Ø Ø Puncte de vedere. Opinii, analogii;
Ø Ø De la etimologie la sistemul genurilor
artistice;
Ø Ø Tipologia genurilor presei;
Ø Ø Disocieri terminologice operationale.
MOTIVATIE SUBSTITUTIONALA
Este de la sine inteles ca o cercetare care si-a propus sa realizeze o introducere globala in presa scrisa
contemporana, trebuie/ar trebui sa cuprinda neaparat un modul despre tehnicile de redactare jurnalistice. De ce am
renuntat la un asemenea demers? In mod deliberat si justificat. Exista in bibliografia romaneasca de profil doua cercetari
- sinteze axate pe definirea, descrierea si exemplificarea tehnicilor fundamentale de redactare, datorate, in principal
cadrelor didactice de la Faculatea de Jurnalism si Stiintele comunicarii din Bucuresti, inmanunchiate in doua manuale de
jurnalism de larga accesabilitate. Destinate procesului didactic jurnalistic, respectivele volume sunt utile, deopotriva,Intregii breasle jurnalistice si itorilor candidati la facultatile din sistemul mass-media. Ne facem o datorie colegiala si de
etica profes ionala, ca, o data cu multumirile noastre adresate autorilor cuprinsi in cele doua lucrari, pentru ca ne- au scutit
de eforturi suplimentare, sa le mentionam si contributiile personale, mai cu seama binevenite pentru aceia care (inca!) nu
le cunosc.
Astfel, in Manual de Jurnalism (vol. I, 1997, Collegium Media, Polirom, Iasi).
Ø Ø Ferenc Vasas & Alexandru-Bradut Ulmanu: Reporterul si rolul sau in procesul jurnalistic
Ø Ø Luminita Rosca: Textul jurnalistic
Ø Ø Luminita Rosca: Reportajul
Ø Ø Marcel Tolcea: Interul
Ø Ø Lucian Ionica: Jurnalismul de teleziune
Ø Ø Ana Maria Teodorescu: Jurnalul de teleziune ca gen publicistic
Ø Ø Vasile Traciuc: Modalitati de transmitere a stirilor in radio
Ø Ø Irene Joanescu: Interul Radio - Scurt tratat despre o anuma arta a conversatiei
Ø Ø Irene Joanescu: Reportajul radiofonic
Ø Ø Miruna Runcan: Imaginea persoanei in presa romaneasca. Straniul consens al tacerii
In Manual de Jurnalism (vol. II, 1999, Media Collegium, Polirom Iasi):
Ø Ø Marcel Tolcea: Elemente de redactare a textului jurnalistic
Ø Ø Ilie Rad: Titlul jurnalistic
Ø Ø Constantin Stan: Principii generale de folosire a citatului
Ø Ø Luminita Rosca: Reportajul
Ø Ø Mirela Lazar: Evenimentul si mass-media
Ø Ø Sorin Preda: Ancheta
Ø Ø Radu Balbaie: Relatarea
Ø Ø Radu Balbaie: Portretul
Ø Ø Alexandru-Bradut Ulmanu: Un gen de granita: Feature
Ø Ø Lucian Ionica: Interul de teleziune
Ø Ø Madalina Ghitulescu: Reportajul de teleziune
Ø Ø Odiu Simonca: Talk-Show radiofonic
Din aceasta schita fizionomica a genurilor/speciilor tratate sub aspectul tehnicilor de redactare, cunoscatorii in materie
au observat ca lipsesc componentele de baza ale sectiunii presa de opinie (editorialul, comentariul, dezbaterile etc.). De
asemenea, unele genuri de substanta satirica denumite "nobile" (tabela, pamfetul, foiletonul) la care mai putem adauga
gama diversificata a criticii literar-artistice (recenzia, cronica, nota de lectura, consemnarea). Prin urmare la modulul
genuri/specii si tehnici de redactare specifice raman inca porti deschise si spatii tipografice in asteptare.
Cu aceasta observatie noi, nu ne-am motivat pe deplin renuntarea la modulul tehnici de redactare, caci, in realitate
este o renuntare partiala. Un asemenea modul - cu ce a cuprins, cu ce urmeaza sa cuprinda - are absolut nevoie de o
parghie intregitoare, pe care o aducem noi in discutie, dat fiind faptul ca ea a fost abia enuntata si oricum, nesudata de