1. l. Definirea şi caracterizarea generală a senzaţiilor
• Senzaţiile sunt procese psihice senzoriale elementare de cunoaştere a însuşirilor concrete, luate separat, ale obiectelor, când acestea stimulează receptorul unul singur organ de simţ.
De exemplu, atingând zăpada, o simţim rece.
Termenul senzaţie denumeşte procesul de ... Continuare
Ce este psihologia?
Omul simte, gândeşte, voieşte şi face. Se supără sau se bucură, se întreabă despre rostul lucrurilor şi încearcă să le schimbe conform scopurilor sale. Îi place sa fie împreuna cu alţii, dar are şi momente când prefera sa fie singur. Când vine pe lume, nu ştie nimic, nu vorbeşte şi este complet neajutorat, dar ... Continuare
Cunoasterea individualitatii elevilor
Cunoasterea individualitătii elevilor
1. Necesitatea cunoasterii personalitătii elevilor
2. Principii de organizare a activitătii de cunoastere
3. Metode sI mijloace de cunoastere a elevilor
4. Fisa de carcterizare psiho-pedagogică
5. Fisa psihopedagogica si valoarea ei pentru procesul de invatamint
6. Caracteristicile fisei psiho-pedagogica
7. Intocmirea fisei de caracterizare ... Continuare
Indemanari de autoservire
Nu este neobişnuit pentru indivizi cu întârzieri mintale de a fi în urmă cu îndemânări intrinseci de bază. Nici nu e neobişnuit pentru ei să necesite asistenţă considerabilă din partea părinţilor şi altor adulţi alţi pentru a îndeplini chiar sarcini de bază ca de exemplu îmbrăcarea şi spălarea. Însă, ... Continuare
Arte si meserii
Cele sase sectiuni ale Programului de Arte si Meserii prezentate in acest capitol intentioneaza sa-i ajute pe elevii cu intarzieri in dezvoltare sa se adapteze la mediile prescolare si care preced gradinita, precum si sa-i ajute sa se angajeze in comportamente de joc adecvate social din domeniul artelor si meseriilor in timpul liber. Portiunile programului care constituie acest capitol sunt ... Continuare
Aptitudini primare de joc
O intarziere in jocul cu jucarii este una din caracteristicile definitorii ale autismului si altor forme de intarzieri in dezvoltare. Cand exista jocul cu jucarii, acesta este stereotip si bizar pana la a parea inadecvat. De exemplu, un individ cu intarziere in dezvoltare poate sa intoarca un camion de jucarie cu susul in jos si sa-i invarta rotile, poate cara o papusa dupa el, careia ii suge ... Continuare
Identificarea Receptiva a Comportamentelor
In programul de Identificare Receptiva a Comportamentelor, elevul este invatat sa identifice actiuni cotidiene, cum ar fi mancatul, statul, mersul sau zambitul. Aceleasi pre-rechizite sunt recomandate pentru acest program ca si pentru Programul de Identificare Receptiva a Obiectelor. Aceste aptitudini pre-rechizite includ “potrivirea ” (asocierea, “matching”) si primele parti din Programele ... Continuare
Identificarea receptiva a Obiectelor
Programul de Identificare receptivă a obiectelor este menit să înveţe elevul să identifice obiectele şi să persoanele întâlnite în viaţa de zi cu zi. Este o abilitate ce poate fi deprinsă indiferent dacă elevul deţine abilităţi de limbaj expresiv. Familiarizarea profesorului cu procedurile prezentate în acest capitol şi succesul ... Continuare
Atitudinile si schimbarea lor
Prin 1930 psihologia socială se definea cu studiul atitudinilor (Allport, 1935). Iar prin anii 1970-80 se înregistrau peste 20.000 volume şi studii despre atitudini. Anual apar peste 1.000 de articole având ca preocupare atitudinile şi schimbarea lor.
Definirea atitudinilor nu este o întreprindere uşoară. Aceasta se datorează faptului că nu pot fi observate ... Continuare
Reprezentarile sociale - dezvoltari actuale
Ce sunt reprezentările sociale?
Orice acţiune socială, gest public sau persoană pune în funcţiune diferite mecanisme valorizatoare, suscită opinii şi atitudini, stimulează nevoia de acţiune, solicită actualizarea sau inventarea unor modele de evaluare. Oamenii îşi formează o imagine despre orice fapt sau eveniment întâlnit, ... Continuare
Gandirea sociala
Se discută mult, în ultimul timp, despre modul în care se construieşte socialul, despre "gândirea socială" ca un alt tip de gândire decât gândirea logică (vezi Ch. Guimelli, La pensée sociale, PUF, 1999) sau despre "logica socială" a cunoaşterii (revista de psihologie socilă "Connexions" a dedicat recent un număr tematic acestui subiect). Editura Polirom ... Continuare
Relatiile interpersonale
Conceptul de relaţii umane ocupă un loc privilegiat în psihologia socială. Din chiar definiţia acestei discipline rezultă că principala sa preocupare este interacţiunea între actorii sociali, relaţiile între personalităţi într-un câmp social (grup, organizaţie). Relaţia sau legătura este însăşi modalitatea de a se ... Continuare
Identitatea psihosociala
Conceptul de identitate, în psihologia socială, defineşte interacţiunea psihologicului cu socialul, la nivelul fiecărui individ. Individul se construieşte pe sine prin raportare la alţii, la societate. El îşi formează o conştiinţă socială prin care îşi articulează calităţile personale şi propria ... Continuare
Rolul culturii si ideologiei in formarea personalitatii
Când descriu personalitatea, psihologii se situează - de regulă - pe două poziţii: prima scoate în evidenţă unitatea, totalitatea şi stabilitatea, prin determinarea structurii şi funcţiilor acesteia (intelect, afectivitate, voinţă); a doua, cea taxonomică, clasificatoare este preocupată de identificarea trăsăturilor ... Continuare
GENERAREA PASIVITATII SAU INCAPACITATEA DE A MAI FACE ALTCEVA DECAT SA TE UITI LA TELEVIZOR
Cercetările efectuate în patru ţări dezvoltate – SUA, Canada, Germania şi Italia – asupra unor grupuri de persoane cu vârste cuprinse între 10 şi 82 de ani au scos în evidenţă faptul că televiziunea induce o stare de pasivitate, stare care se continuă şi după încheierea vizionării, „se proiectează în comportamentul ulterior al ... Continuare
RELAXAREA RAPIDA
„Televiziunea, constată R. Kubey, nu numai că oferă relaxare, dar oferă, totodată, o relaxare rapidă. După numai câteva momente petrecute în poziţia şezut sau întins, după ce s-a apăsat pe butonul telecomenzii, numeroşi telespectatori afirmă că sunt mult mai relaxaţi decât se simţeau înainte. Şi pentru că ... Continuare
DEPENDENTA DE TELEVIZOR CA MIJLOC EVAZIONIST
În diferite studii se arată că aceia care se autodeclară dependenţi de televizor recunosc că, prin vizionarea TV, evită trăirea unor stări negative cum ar fi singurătatea, tristeţea, neliniştea, stările obsesive sau reflecţiile negative. „Televiziunea, se arată în aceste studii, este capa¬bilă să alunge, pe moment, ... Continuare
OBISNUINTA CU TELEVIZORUL SAU INERTIA ATENTIONALA
Plecând de la observaţia că telespectatorii „înrăiţi” – bătrânii singuri, şomerii, persoanele recent divorţate şi copiii – dispun de mai mult timp liber decât cei ocazionali, timp pe care îl alocă vizionării, R. Kubey ajunge la concluzia că „vizionarea poate conduce la o şi mai extinsă vizionare, determinând ceea ce se ... Continuare
APLICAREA CRITERIILOR DE DIAGNOSTICARE A DEPENDENTEI IN CAZUL TELEVIZIUNII
Pentru a aprecia în ce măsură vizionarea TV poate fi consi¬derată un comportament generator de dependenţă, psihologii americani Robert Kubey şi Mihail Csikszentmihalyi au utilizat ca ghid Manualul de diagnostic şi statistică (M.D.S.-IV) al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (1994). Ei au dorit să vadă care dintre cele şapte criterii ... Continuare
DIALOGUL SI LIMBAJUL INTERN
– Dialogul şi dezvoltarea limbajului intern sunt elemente esenţiale pentru dezvoltarea nivelurilor superioare de învăţare, organizare mentală şi control al comportamentului şi, în consecinţă, a sistemelor neuronale ale ariilor prefrontale.
– Cortexul prefrontal răspunde de reflectarea conştientă a existenţei omului în lume, a ... Continuare
