Logo referatecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Teoria comprehensiunii si elaborarii - referat



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre: Teoria comprehensiunii si elaborarii

Lucrare de licenta PSIHOLOGIE

SIMTUL UMORULUI SI LEGATURILE SALE CU TRASATURILE DE PERSONALITATE
TEORII ASUPRA SIMTULUI UMORULUI
Teoriile motivationale ale umorului
Teoria incongruentei
Teoria revizuirii a lui Apter - teorii umoristice
Teoria comprehensiunii si elaborarii
DEFINITII ALE SIMTULUI UMORULUI

Teoria comprehensiunii si elaborarii


O alta teorie, propusa de Robert S. Wyer Jr. si James E. Collins II (1992), bazata în cea mai mare parte pe cea a lui Apter (1982), se prezinta sub forma a opt postulate. Primele cinci postulate, care se refera la comprehensiunea informatiei semantice si episodice sunt concordante cu o masa mare de teorii si cercetari din psihologia cognitiva (Graesser, 1981; Schank & Abelson, 1977; Sperber & Willson, 1986 – dupa Wyer & Collins, 1992) si din cognitia sociala (Higgins, 1981; Wyer & Srull, 1986, 1989 – dupa Wyer & Collins, 1992). Postulatele sunt formulate cu suficienta generalitate, astfel încât sa fie compatibile cu câteva teorii mai specifice ale comprehensiunii. În combinatie cu urmatoarele postulate ce corespund specific provocarii umorului, teoria permite un cadru conceptual pentru o larga diversitate de fenomene comice.
Doua aspecte legate de terminologie trebuie notate. Întâi, desi cele mai multe teorii ale umorului s-au focalizat pe efectele comunicarii scrise si orale, postulatele acestei teorii se refera la o gama larga d



e raspunsuri cognitive la evenimentul-stimul. Un eveniment-stimul pentru producerea umorului consta în mod tipic într-o declaratie scrisa sau orala, sau, alternativ, într-un comportament observat. Alte trasaturi ale evenimentului se pot referi la contextual social în care declaratia sau comportamentul apar. Astfel, sursa si factorii situationali sunt trasaturi ale evenimentului cu care umorul este potential contingent.


În al doilea rând, formularea face distinctie între comprehensiune si elaborare. Comprehensiunea se refera la encodarea unui eveniment-stimul în termenii conceptelor anterior formate, alaturi de inferentele legate de atributele nedeclarative ale stimulului care sunt necesare întelegerii evenimentului în contextul dat anterior. Elaborarea, pe de alta parte, se refera la generarea constienta de inferente despre trasaturile ce nu sunt cuprinse în encodarile initiale si nu sunt necesare întelegerii, la fel ca si despre alte procesari ce pot fi stimulate de encodari. De aceea, elaborarea poate consta în inferente despre atributele continutului stimulului, despre gânduri legate de evenimentele din trecut care pot fi declansate de stimuli, sau despre evenimente viitoare ce pot aparea ca si consecinta. Când evenimentul contine o comunicare scrisa sau orala, elaborarea poate include gânduri despre plauzibilitatea comunicarii, motivele acesteia sau caracteristicile sursei.
Postulatul 1 (memoria): Conceptele sau schemele care intra în compozitia unui domeniu particular al cunostintelor universale (incluzând reprezentari ale persoanelor, evenimentelor, episoadelor) sunt “stocate” în memorie într-o locatie particulara. Aceasta locatie are o eticheta ce denota continutul de cunostinte implicat.
Postulatul 2 (encodarea): Un subset de trasaturi care compun un eveniment-stimul initial este interpretat cu ajutorul schemelor si conceptelor care permit întelegerea evenimentului si a implicatiilor sale. Când doua sau mai multe seturi alternative de concepte pot fi aplicate, va fi aplicat setul care vine în minte cel mai repede si mai usor.
a). Daca subiectii au în minte un scop specific, conceptele si schemele pe care le folosesc pentru a interpreta trasaturile stimulului au cele mai mari sanse de a fi extrase din domeniul de cunostinte relevant pentru scopul respectiv.
b). Daca scopul subiectilor este acela de a întelege stimulul, conceptele si schemele utilizate pentru interpretare au cele mai mari sanse de a fi extrase din domeniul de cunostinte utilizat cel mai frecvent în trecutul recent.
Postulatul 3: Odata ce elementele unui eveniment-stimul au fost interpretate cu ajutorul conceptelor si sch

emelor extrase dintr-un anumit domeniu de cunostinte, alte concepte si scheme din acelasi domeniu sunt folosite pentru:
a). a forma expectatiile generale privind spectrul conceptelor si cunostintelor aplicabile întelegerii evenimentelor viitoare,
b). a interpreta aceste evenimente atunci când apar.
Postulatul 4 (incongruenta): Un eveniment-stimul este considerat a fi incongruent atunci când nu poate fi interpretat cu ajutorul conceptelor extrase din acelasi domeniu de cunostinte aplicat si evenimentelor initiale ce implica aceeasi referinta. Când apar aceste incongruente, subiectii încearca sa identifice conceptele într-un alt domeniu de cunostinte. Daca aceste concepte sunt identificate, atunci evenimentele sunt reinterpretate în noii termeni.
Postulatul 5 (sensul pragmatic): Daca implicatiile interpretarii initiale a unei comunicari par sa violeze principiile normative ce guverneaza schimbul de informatii din situatia respectiva, subiectii vor încerca sa reinterpreteze comunicarea într-un mod cât mai consistent cu aceste principii.
Postulatul 6 (producerea umorului): Umorul este produs numai daca trasaturile inferate în cadrul reinterpretarii sunt diminuate în valoare si importanta comparativ cu trasaturile inferate pe baza interpretarii alternative a evenimentului.
Postulatul 7 (dificultatea întelegerii): “Cantitatea” de umor ce rezulta din reinterpretarea stimulului este o functie nemonotona (U-inversata) care are ca variabile timpul si efortul necesare identificarii si aplicarii conceptelor de reinterpretare.


Postulatul 8 (elaborarea cognitiva): Cantitatea de umor ce rezulta din reinterpretarea evenimentului-stimul este o functie monotona care are ca variabila elaborarea cognitiva a evenimentului si a implicatiilor care apar subsecvent reinterpretarii. Aceasta elaborare este directionata spre atingerea unui obiectiv particular de procesare existent în acel moment.
a). Daca subiectii au obiectivul de a întelege evenimentul si de a se amuza, elaborarea cognitiva se va referi în mod tipic la aspectele producerii umorului si astfel va mari incidenta umorului.
b). Daca obiectivul de procesare al subiectilor este mai restrictiv, evenimentul este elaborat în functie de implicatiile obiectivului. În acest caz elaborarea cognitiva poate creste sau descreste incidenta umorului, sau poate sa nu aiba nici un efect asupra umorului, în functie de relevanta componentelor reinterpretarii pentru atingerea acestui obiectiv.