IV.CONDITIILE IN CARE TELEVIZIUNEA A DEVENIT ATOTPUTERNICA

“Care au fost conditiile economice, sociale si culturale care au determinat regandirea paradigmei comunicarii de masa? “

Televiziunea a fost blamata pentru declinul rezultatelor scolare, cresterea criminalitatii, scaderea numarului participantilor la vot, colapsul vietii de familie, cresterea ratei divorturilor , si in general, pentru mai toate problemele cu care se confrunta societatea astazi.
Lumea inceputului de secol pare sa oscileze intre nevoia acuta de divertisment si tehno-panica.
In intreaga lume cultura strazii determina cea mai importanta schimbare sociala si culturala.
O locuinta obinuita poseda astazi mai multa tehnologie mass-media decat avea o redactie cu cincisprezece ani inainte: antena de satelit, computerul personal echipat cu modem reprezinta echipamentul standard a unei camere de adolescent, iar cablurile permit vizionarea a zeci de variante de emisiuni, video camerele au devenit la fel de populare ca si telefoanele publice.

Cu sau voia noast

ra am devenit o societate mass-media.

“Super mass-media”, combinatia de antene, fibre oiptice, cabluri, relee pot crea o experienta fizica, multisenzoriala avansata, impartasita simultan de milioane de oameni de pe suprafata Pamantului.
Mass- media ofera validarea politicienilor, evenimentelor, succesului, cunoasretii, sentimentelor si al oricarui lucru care ar putea fi.
In anii 1950 lumea din spatele ecranului televizorului devenise o expozitie fantastica de masini, stiluri de viata si atitudini care hraneau elanul consumatorului. In anii 1960, mass media capatase caracteristicile unei lumi in sine. Copiii cresteau petrecand mai multe ore in fata televizorului decat in lumea reala. Mass-media s-a transformat in noul nostru mediu natural: oamenii au inceput sa se raporteze la el, comparandu-si vietile lor cu cele din filme sau serialele de televiziune. Referintele culturale aveau mai mult de -a face cu ce emisiuni urmresc decat ce sport practica.Spatiul mass media a deveit un loc real.
In anii 1970, televiziunea a inceput sa joace , in famile, rolul parinmtilor absenti, iar radioul tinea loc divortatului singuratic.

Spatiul mass media a devenit noul teritoriu al interactiunii umane, al expansiunii economice, sociale, politice.

· “ un fluture care da din aripi in China poate crea un uragan in New York”
Astazi se vorbeste despre “virusii” mass media care se imprastie si reusesc sa capteze interesul general, iar succesul lor este determinat de sanatatea organismului, “ cultura populara”.Un astfel de virus poate fi un eveniment, un sistem de gandire, o imagine vizuala etc. Vietile noastre sunt saturate de mass-media. Peste tot exista semne ca viata contemporana ar fi de neconceput fara mijloace moderne de comunicare.
Naturalizarea televiziunii, la fel cum s-a intamplat si in cazul altor tehnologii s-a petrecut gradat, timp in care ea a devenit standardul prin care este judecat, ordonata si inteleasa lumea non- televizata, transformandu-se intr-un soi de limbaj specializat care furnizeaza termenii prin care fenomenele non-televizate pot capata semnificatie.
Tendinta actuala este sa o “defamiliarizeze”, de exemplu, in serialul”Moonlighting”, personajul principal, interpretat de Bruce Willis, sparge conventia si se adreseaza direct telespectatorilor, amintindu-le explicit ca privesc un serial de televiziune. Iar in programele de stiri prezinta detalii tehnice care nu sunt transmise telespectatorilor, devine brus cunoscatori. Astfel de procedee sunt astazi utilizate in emisiuni de divertisment cand sunt prezentati operatorii, cabinele de montaj etc.
Un alt atribut al televiziunii este “transparenta” ca fiind postul prin care anumite texte se integreaza in culturi diferite ; usor de asimilat de catre alte culturi, mai ales celei populare.

”Transparenta” reprezinta abilitatea anumitor texte de a parea familiare indiferent de originea lor, de a parea parte a culturii cuiva.
Se considera a fi cinci premise ale transparentei produselor mass media sunt:
1) exporturile americane domina piata mass-media mondiala; divertismentul este al doilea cel mai mare produs de export net, dupa produsele aerospatiale.
2) Motivele succesului televiziunii si filmelor pot fi reduse la trei perspective:
¨ Amenintarea americana domina datorita puterii economice
¨ Filmele americane sunt populare deoarece alte culturi mitizeaza stilul de viata prezentat
¨ Publicul este capabil sa decodifice rapid si activ produsele culturii populare, indiferent de provenienta lor
3) Textele care de cele mai multe ori sunt de succes
4) Decodificarea rapida a textelor
5) Popularitatea culturii populare isi are geneza in cultura americana insasi
Serialele de televiziune atat de pline de succes in toata lumea sunt texte deschise : fiecare episod ridica un numar de probleme care pot sa fie rezolvate sau nu, dar intriga ii ofera telespectatorului suficiente indicii pentru a intelege ce se va intampla in alt episod. Deoarece emisiunile de televiziune si anumite filme se bazeaza pe repetitie pentru a ramane deschise, telespectatorul se obisnuieste cu un anume cod care nu este accesibil decat celui fidel. Naratiune permite permutari aproape infinite. Mass-media conecteaza publicul la ceea ce a primit denumirea de “mitotipuri afective”. Televiziunea a devenit a devenit un mecanism care confera sens si semnificatie unei lumi altfel lipsite de acestea.
Circularitatea reprezinta tendinta naratiunii de a ajunge din nou in punctul in care a inceput si de a pune personajele intr-o situatie similara celei initiale.
Aproape orice serial de televiziune episodic; in special, comedia de situatii, are o structura circulara; desi fiecare episod introduce elemente de criza, sfarsitul reistaureaza inevitabil un soi de

echilibru.

Caracterul eliptic se refera la tehnicile narative prin care anumite detalii sunt lasate afara. Filmele si programele tv sunt intotdeauna eliptice: exista intotdeauna timp si spatiu in afara ecranului.Lumea este pliuna de detalii, la nivelul experientei personale, ochii nostri nu vad totul.S-au constatat trei aspecte naratologicelegate de folosirea timpului in naratiune:
¨ Ordinea in care sunt prezentate evenimentele care de cele mai multe ori sunt prezentate cronologic dar exista si forme necronologice , cum ar fi flashbackurile sau naratiunile in cadru. Spectatorul este angajat in mod activ, introducandu-l in naratiune si facandu-l responsabil de asamblarea unui intreg proces cognitiv coerent
¨ Durata este lungimea unui anumit pasaj, sectiune, cadru de scena intr-o naratiune.Cele mai frecvente sunt cele in care timpul este grabit sau incetinit
¨ Frecventa se refera la abilitatea naratiunii de a repeta timpul pentru a rata o anumita actiune
Caracterul eliptic intareste ideea participarii active a celui care decodifica textul. Portiunile de spatiu si timp ii dau ocazia sa-si foloseasca imaginatia.Privitorul devine participant activ in naratiunea pe care o urmareste.Acest lucru se observa cu precadere la serialele de televiziune.

Personajele arhetipale

Cele patru tipuri de personaje in epica oocidentala sunt:
v Nebunul, personaj asociat cu pamnatul
v Vrajitorul sau clericul, asociat cu spiritul si aerul
v Cavalerul asociat cu focul si inma
v Regele asociat cu apa si intelepciunea

Incluziunea
Crede ca abilitatea privitorului de a-si proiecta propria-I imagine intr-un programde televiziune este esntiala pentrui a-l considera sursa de placere” dorinta de a descoperi emotii cunoscute”
Verosimilitatea
Aparenta naturalului influenteaza naratiunea, marind senzatia de veridic.Imaginile functineaza ca o fereastra spre lume care o portretizeaza.
Omniprezenta
Mass media s-a insinuat in mediul inconjurator contemporan. Magazinele alimentare, restaurantele, salile se asteptareale spitalelor, holurile aeroporturilir, scolile –toate amplaseaza monitoarea de televiziune in pozitii proeminente, alimentand populatia cu file si programe de televiziune. Chiar si locuintele, considerate candva un refufiu fata de lumea exterioara au devenit “centre de comunicare”, legate la fluxul continuu de informatie electronica.
Monitoarele omniprezente promoveaza foarte des bunuri de consum sau texte mass media care induc sentimentul incluziunii si al participarii de care am amiintit anterior, deoarece individul nu mai poate face abstractie de mediu” fabricat “ care il inconjoara.
Textele produse de mass-media devin din ce in ce mai auto-reflexive;programele si reclamele fac aluzie la alte programe si reclamebazandu-se pe informatii pe care individul nu are cum sa si le furnizeze decat prin indermediu altor mass-media.
Valorile de productie
Amploarea unei productii, bugetul, este determinat de ceea ce se cheama”legea spectacolului”
Sinergia
Termenul de sinergie este procesul prin care un anuymit concept este folosit la maximum in cat mai multe forme posibile.sinergia –marketingul coordonat al unui anume concept prin diferite canale mass-media pentru diferite avantaje economice.
Marketingul inteligent al programelor de televiziune a creat o sinergioe similara celei folosite in industria filmului.
Plasamentul produselor este procesul pri care filmele si programele de televiziune inglobeaza scurte reclame subtil pentru anumite bunuri de consum. In “the Saint” Val Kilmer utiliza un aprat complex al firmei Nokiacare urma sa se lanseze la cateva saptamani dupa, sugerand ca posesia unui astfel de aparat l-ar face pe consumator sa semne cu protagonistul.
Intertextualitatea
Exista texte care se bazeaza in mod clar pe idei, sunete si imagini imprumutate din alte texte. Se acorda importanta citarii, auto-citarii, reciclarii intrigilor si personajelor, precum si disparitia de autor unic al unui text.

Tematizarea
Reprezinta crearea unui produs in jurul unei singure idei.Dintr-un concept deriva ulterior produsul, si cu cat produsul este mai simplu cua tat este mai folositor.in general tematizarea se bazeaza pe un singur si simplu concept-uneori un singur cuvant.

Am devenit cu totii consumatori avizi si inraiti de filme, emisiuni sau jocuri electronice.prin tematizare, sinergie, intertextualitate mass-media ne premiaza ca ne place mass-media. Cu cat ne uitam mai mult la televizor cu atat intelegem mai mult si decodificam mai usor. Ne leaga de alti indivizi reali cu care conversatiile despre televiziune pot constitui inceputul sau continuarea unei prietenii si baza unei culturi comune.

Copyright © Contact | Trimite document