CAPITOLUL II. PRINCIPALELE GRUPE DE SERVICII TURISTICE
SI PARTICULARITATILE LOR
Exprimat in general prin ansamblul activitatilor, relatiilor
si masurilor determinate de organizarea si
desfasurarea calatoriilor
de agrement sau in alte scopuri, turismul se manifesta ca un
fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai
multor subdiviziuni ( ramuri distincte) ale economiei; este
vorba de activitatea din hoteluri si restaurante, transporturi,
agentii de voiaj si tour operatori, etc., domenii angajate in
principal in servirea turistilor, ca si din telecomunicatii,
cultura si arta, sport sanatate si altele, implicate in mai
mica masura si indirect in aceasta privinta.
Ca parte integranta a sectorului serviciilor, turismul are o
serie de trasaturi comune cu cele ale celorlalte ramuri ale
acestuia, dar se si individualizeaza prin specificitatea si
complexitatea continutului sau, prin formele de concretizare
si tendintele de evolutie.
Avand ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor aparute, cu
ocazia si pe durata calatoriilor, turismul poate fi privit,
in continutul sau, si ca o succesiune de servicii (prestatii),
cum sunt cele de organizare a voiajului, de transport, de odihna
si alimentatie, de recreere, etc. O parte a acestora vizeaza
acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna, hrana),
altele sunt destinate unor trebuinte specific turistice si,
respectiv, formelor particulare de manifestare a acestuia (agrement,
tratament, organizarea calatoriilor)
Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor,
interdependentelor dintre activitatea unei zone (resurse) si
facilitatile (serviciile) oferite cumparatorului; resursele
vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestarilor
de servicii specifice (gazduire, alimentatie, transport, agrement).
Se desprinde de aici importanta deosebita a serviciilor, faptul
ca in crearea si mai ales, in individualizarea produselor turistice
accentul cade pe servicii. Experienta mondiala a demonstrat
ca existenta unui patrimoniu turistic valoros nu inseamna automat
si un turism dezvoltat, deoarece resurse de exceptie pot ramane
in afara circuitului economic, in absenta serviciilor care sa
le puna in valoare, sa le faca accesibile turistilor.
Continutul particular al produsului turistic, modul sau de determinare
demonstreaza nu doar caracteristica a turismului de activitate
prestatoare de servicii, dar si nota sa de specificitate.
Turismul reprezinta unul din domeniile tertiarului, poate chiar
singurul, unde se opereaza cu servicii pure; activitatea are
un continut complex, luand forma unui complex de elemente tangibile
si intangibile, iar produsul turistic este unitatea organica
a efectelor resurselor, bunurilor si serciciilor. Totodata,
fiecare coponenta avand trasaturi proprii, mecanisme specifice
de functionare si intrand in proportii variate in alcatuirea
ofertei turistice, influenteaza diferit realizarea efectului
global, imprimandu-I o multitudine de forme de manifestare.
Serviciile reprezinta componenta dominanta si determinanta a
ofertei turistice, partea flexibila a complexului de activitati,
elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acesora se regasesc
in forme specifice, in intraga activitate.
MODALITATI DE CLASIFICARE A SERVICIILOR TURISTICE
Eterogenitatea activitatilor ce dau continut produsului turistic,
genereaza
numeroase probleme in abordarea unitara a ofertei, in evaluaraea
importantei fiecarei componente, in elaborarea unor standarde
de structura si calitate. Apare astfel, necesitatea
unor grupari
ale serviciilorin categorii omogene, usor de
identificat, localizat si comparat.
Astfel, serviciile inglobate in continutul produsului turistic
pot fi grupate in functie de etapele principale din desfasurarea
unei calatorii, in servicii legate de organizarea voiajului
si servicii determinate de sejur. Serviciile care asigura calatoria
sunt constituite in mare parte de prestatiile oferite de agentiile
de voiaj si touroperatori (publicitate-informare, conceperea
de produse la cererea expresa a turistilor, comercializarea
vacantelor, facilitati de plata). Serviciile de sejur sunt mai
complxe si au ca obiectiv satisfacerea necesitatilor de odihna,
alimentatie si agrement ale turistului.
In raport cu importanta in consum si motivatia cererii serviciile
turistice pot fi: de baza (transport, cazare, alimentatie, tratament
sau orice alta activitate ce reprezinta chiar scop primar al
vacantei ca: schi, vanatoare, iahting) si suplimentare (informatii,
activitati cultural-sportive, inchirieri de obiecte). Potrivit
acestui mod de grupare, de altfel unul dintre cele mai utilizate,
serviciile de cazare si masa detin ponderile cele mai mari urmate
de cele de transport si agrement si apoi de cele suplimentare.
Raportul general dintre serviciile de baza si celelalte, variaza
in functie de continutul formelor de turism practicate.
O alta posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept
criteriu forma de manifestare a cererii si, modul de formare
a deciziei de cumparare. Din acest punct de vedere, se poate
vorbi despre servicii ferme (transport, cazare) angajate anterior
desfasurarii consumului turistic prin intermediul agentilor
de specialitate si pentru care decizia de cumparare este formulat
in localitatea de resedinta a turistului si servicii spontane,
solicitate in momentul intra in contact direct cu oferta (de
regula in locul de petrecere a vacantelor).
In functie de natura relatiilor financiare angajate intre prestatori
si clienti, serviciile turistice pot fi cu plata si gratuite.
Prestatiile gratuite, foarte diverse – gratuitati si scutiri
de taxe pentru copii, cursuri pentru invatarea unor sporturi
– au drept scop stimularea circulatiei turistice si asigurare
accesului la vacante pentru unele categorii ale populatiei.
Serviciile turistice se mai diferentiaza si dupa categori de
turisti carora se adrseaza: astfel, se poate vorbi servicii
pentru turistii interni si servicii pentru turistii internationali.
Dupa natura lor, se poate face delimitarea intre serviciile
specifice (cazare, alimentatie, transport, agrement), determinate
de desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice si servicii
nespecifice (transport in comun, telecomunicatii, reparatii,
prestatii cultural-artistice), rezultat a existentei unei infrastructuri
generale, care se adreseza atat turistilor cat si rezidentilor.
Caile si directiile diversificarii serviciilor turistice sunt
numeroase ca efct al complexitatii acestora. Diversificarea
se poate realiza prin antrenarea in circuitul turistic a unor
zone noi si alcatuirea unor programe mai variate, in legatura
cu fiecare dintre serviciile de baza prestate, crearea de noi
forme de agrement si servicii suplimentare.
