Evaziunea fiscala –
generalitati
Evaziunea fiscala in Romania-cadru
general
Evaziunea si frauda fiscala
in cazul Taxei pe Valoarea Adaugata TVA
Combaterea si prevenirea
evaziunii fiscale
Concluzii
Evaziunea si frauda fiscala in cazul Taxei pe Valoarea Adaugata TVA
Obiectivul Taxei pe Valoarea Adugata este cumbaterea evaziunii
si fraudei fiscale. Este foarte importanta combaterea evaziunii
din sfera TVA pentru ca ea determina aproximativ 30% din veniturile
bugetare ale Romaniei (in 1999 valoarea ei a fost de 5296 miliarde
lei din 16981 miliarde lei bugetul total). Evaziunea in cadrul TVA
reprezinta intentia de a nu plati taxa prin subdeclararea sau nedeclararea
ei sau de a cere o rambursare necuvenita a acesteia ca urmare a
unei exagerari a valorii TVA deductibila.
Obiectivul esential al inspectorului organului fiscal este de a
verifica corectitudinea declararii valorii Taxei pe Valoarea Adaugata.
De asemenea trebuie sa observe daca incorectitudinea este deliberata
sau a fost datorata neintelegerii, neglijentei sau ignorantei platitorului.
In toate situatiile se impune discernamant caci in cazurile de neglijenta
se recurge la corectarea sumei de plata si plata unor amenzi si/sau
penalitati, iar in cazul fraudei voite se intenteaza actiune in
justitie pana la obtinerea unei condamnari.
Cea mai frecventa forma de evaziune in acest domeniu este nedeclararea
vanzarilor, neinregistrarea lor in contabilitate:
- vanzari de bunuri la intern, fara TVA, cu e
Aranjamentele de tip barter reprezinta cazuri de evaziune fiscala
atunci cand exista o intelegere intre tranzactionari referitoare
la schimbul de marfuri fara plata sau cu plata redusa, fara factura
sau cu factura la valoare redusa.
Deducerile false sunt alte metode de evaziune fiscala si se realizeaza
ca facturi false, facturi utilizate de mai multe ori pentru deducere
ori facturi aferente unor cumparari ce nu au fost niciodata facute.
Astfel exista exemple de agenti economici ce si-au exercitat dreptul
de deducere a TVA aferenta intrarilor de bunuri proprietatea altor
agenti economici. In alte cazuri s-a facut deduce
Erorile de inregistrare par inocente dar apar frecvent si au o valoare
mare; de exemplu unii agenti economici nu calculeaza Taxa pe Valoarea
Adaugata pentru avansurile primite de la clienti la data primirii
acestora ci la data livrarii produselor, bazandu-se pe textul articolului
12 din Ordonanta de Guvern numarul 3/1992 (Taxa pe Valoarea Adaugata
e exigibila la realizarea faptului generator).
Aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor, care apare celmai
frecvent prin incheierea de contracte de asociere, a unor protocoale
intre mai multe societati cu scopul de a realiza contracte de export
(se emit facturi in valuta "pentru export in comision"
cu cota zero TVA). La control s-a constatat ca livrarile respectivelor
bunuri au fost facute nu la extern ci la intern.
Cererile de rambursare nejustificata sunt exemple de frauda fiscala
cand se solicita Taxa pe Valoarea Adaugata aferenta vanzarilor la
export, sau pentru bunuri pentru care legea da dreptul la deducere,
dar care de fapt nu au fost efectuate.
