Vladimir Tismaneanu biografia
Vladimir Tismaneanu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
TISMANEANU VLADIMIR.
Politolog, eseist.
S-a nascut la 4 iulie 1951 in Brasov.
Este fiul lui Leonte Tismaneanu si al Herminei Tismaneanu (nascuta Marcuzon).
Dupa incheierea studiilor liceale, a urmat cursurile Facultatii de Sociologie a Universitatii Bucuresti, absolvite in 1974.
Pina in 1980 este cercetator la Centrul pentru Sociologie Urbana din Bucuresti. Apoi emigreaza in America de Sud, stabilindu-se finalmente in Washington, SUA.
Intre anii 1983-l990 este cercetator la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia, iar din 1986 pina in 1990 este lector la University of Pennsylvania din Philadelphia. In 1990 devine Senior Fellow la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia si profesor la University of Maryland, College Park, SUA, Department of Government and Politics (din 1992 este titular pe viata al acestei catedre).
Preda de asemenea la Johns Hopkins School of Advanced International Studies, Washington, D.C. (1994, 1996) si la Georgetown University, Washington, D.C. (1993).
Debutul publicistic are loc in 1972 cu un articol aparut in "Viata studenteasca".
Debuteaza editorial cu volumul Noua stinga si Scoala de la Frankfurt (Ed. Politica, 1976).
Dupa stabilirea in SUA, colaboreaza cu analize politice, studii si eseuri la revistele: "East European Politics and Societies", "Problems of Post-Communism", "Journal of Democracy", "Common Knowledge", "Survey", "Society", "Orbis", "Transitions", "Partisan Review", "Dissent", "East European Reporter", "World Affairs", "Telos", "The New Republic", "Les temps modernes" si "L'Autre Europe" (Paris), "Kontinent" (Miinchen), "Europaische Rundschau" (Viena) s.a., precum si la ziarele "The Washington Post", "The New York Times", "Philadelphia lnquirer", "Gazeta Wyborcza" (Varsovia) etc, la posturi de radio si de televiziune. Dupa 1989, colaboreaza frecvent si la publicatii din tara; "22", "Contrapunct", "Romania literara", "Orizont", "Lettre Internationale", "Sfera Politicii", "Cuvintul" s.a. Dupa debut, a publicat, in SUA si in Romania, urmatoarele volume: Latin American Revolutionaries: Groups, Methods, Goals (impreuna cu Michael S. Radu, Pergamon / Brassey, New York, 1990); In Search of Civil Society: Independent Peace Movements in the Soviet Bloc (coordonator si autor principal, Routledge, New York, 1990); Condamnati la fericire. Experimentul comunist in Romania (Ed. Astra, 1991); Ghilotina de scrum (Ed. de Vest, 1992); Arheologia terorii. Experimentul stalinist in Europa de Est (Ed. Eminescu, 1992; editia a H-a, Ed. ALL, 1996); Reinventing Politics: Eastern Europe From Stalin to Havel (The Free Press, New York, 1992; traducere in limba romana, Ed. Polirom, 1997); Irepetabilul trecut (Ed. Albatros, 1995); Fantoma iui Gheorghiu-Dej (Ed. Univers, 1995); Political Culture and Civil Societies of the Former Soviet Union (1995); Noaptea totalitara.
Declinul ideologiilor radicale in Europa de Est (Ed. Athena, 1996); Balul mascat. Un dialog cu Mircea Mihaies (Ed. Polirom, 1996); The Crisis of Marxist Ideolog) in Eastern Europe: The Poverty of Utopia (Routledge, London and New York, 1988; traducere in limba romana, Ed. Polirom, 1997); Fantasies of Salvation: Democracy, Nationalism and Myth in Post-Communist Europe (Princeton University Press, New Jeresey, 1998; traducere in limba romana, Ed. Polirom, 1999); Vecinii lui Franz Kafka. Romanul unei nevroze (impreuna cu Mircea Mihaies, editie bilingva romana - engleza, Ed. Polirom, 1998); incet, spre Europa. Viadimir Tismaneanu in dialog cu Mircea Mihaies (Ed. Polirom, 2000); Spectrele Europei Centrale (Ed. Polirom, 2001). A coordonat urmatoarele volume: Debates on the Furure of Communism (impreuna cu Judith Shapiro, St. Martin's Press & Macmillan, New York & London, 1991); Uprooting Leninism, Cultivating Liberty (impreuna cu Patrick Clawson, University Press of America, Lanham, 1992); The Revolutions of 1989 (Routledge, London, 1999; traducere in limba romana, Ed. Polirom, 1999); Between Past and Future: The Revolutions of 1989 and Their Aftermath (impreuna cu Sorin Antohi, Budapest, CEU Press, 2000).
Este detinatorul urmatoarelor premii: Distinguished Lecturer Award acordat de Foreign Service Institute, United States Department of State (1993), premiul International "Viadimir Colin" (1997), Marele Premiu ASPRO (1997), premiul Academiei Romano-Americane de Arte si Stiinte (1998), premiul "Dimitrie Onciul" al Fundatiei Magazin Istoric (1999). A beneficiat de burse oferite de National Council for Eurasian and East European Research (1989, 1998), United States Institute of Peace (1988-l989), University of Maryland at College Park (1992, 1996), American Council of Learned Societies (1994), IREX (1991 si 1994), National Endowment for the Humanities (1994), Woodrow Wilson International Center for Scholars din Washington (1992, 1993), Fundatia pentru o Societate Deschisa, filiala Timisoara, pentru organizarea Scolii de vara. Timisoara (1998, 1999).
Lucreaza ca si profesor de stiinte politice la Department of Government and Politics, University of Maryland, College Park, SUA, director al Center for the Study of Post-Communist Societies, University of Maryland, College Park, SUA si editor al "East European Politics and Societies", SUA Este membru in consiliile editoriale ale revistelor "Journal of Democracy", "Sfera Politicii", "Polis", "Human Rights Review" si in consiliul consultativ al revistei "22".
Au formulat opinii critice asupra scrierilor autorului: Adrian Cioroianu -Regimurile leniniste: imagine pe masa de disectie ("Observator cultural", nr. 17/2000); Victor Neumann - Aspiratia integrarii in civilizatia continentala ("Observator cultural", nr. 42/2000); Iulia Popovici - Intelectuali si politica in Est ("Romania literara", nr. 33/2001); Andrei Corbea - Spectre si fantasmagorii ("Observator cultural", nr. 78/2001); Caius Dobrescu - O pledoarie realista pentru realismul etic ("Observator cultural", nr. 78 si 79/2001); Ken Jowitt, Gale Stokes, Daniel Chirot, Agnes Heller, Ferenc Feher, Jean-Francois Revel, Adam Michnik, Slavenka Drakulic, Andrei Codrescu, Matei Calinescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Mihai Botez, Dorin Tudoran, Michael Shafir, Irwin Louis Horowitz, Nicolae Manolescu Dan Pavel, Sorin Antohi, Adrian Marino, Dinu C. Giurescu, Pave] Campeanu, Mircea Mihaies, Adriana Babeti, Cornel Ungureanu, Calin Anastasiu, Cristian Moraru, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihailescu, Stelian Tanase, George Voicu, Alin Teodorescu, Aurelian Craiutu, Cristian Preda, Laurentiu Stefan-Scarlat s.a.
Referinte critice:
"Fara nici un efort, Tismaneanu poate deveni unul dintre analistii de frunte si interpretii marii drame a secolului nostru."
(Agnes Hei Ier si Ferenc Feher)
'Tismaneanu pune in studiul necontenitelor transformari din Europa Rasariteana o rigoare analitica si o originalitate intelectuala care aduc ordinea ratiunii in dezordinea faptelor."
(Jean-Francois Revel)
"Tismaneanu scrie cu autoritate si pasiune povestea unei lumi pe care o cunoaste pina in profunzimi, in toate dimensiunile ei labirintice. Cartile lui se citesc precum romanele politiste de cea mai buna factura. De nenumarate ori in-am descoperit luat prin surprindere de prospetimea si pertinenta observatiilor Iui Tismaneanu."
(Andrei Codrescu)
"Izvorite din prelucrarea unei impresionante bibliografii, comentariile Iui Vladimir Tismaneanu au realmente capacitatea de a pune in lumina problemele mari si grave ale societatii postcomuniste. De data aceasta, in mod special, pe cele ale lumii romanesti. Este vorba de un mod de intelegere obiectiv, bazat pe cunoasterea faptelor, de unde rezulta rostirea responsabila a cuvintelor si formularea inteleapta a judecatilor. As spune ca Tismaneanu are stiinta si metoda in perfect acord cu mediul academic caruia ii apartine, de unde si respectul international de care se bucura. El stie unde sa puna accentele necesare in momentele in care face o descriere, atunci cind relateaza fapte cunoscute prin intermediari, dar si sa desluseasca ceea ce este fictiune intr-o teorie sau actiune politica. Toate acestea si multe altele ma indreptatesc sa spun ca volumul incet, spre Europa este unul de care vor trebui sa tina seama atit politicienii cit si intelligentsia romana."
(Victor Neumann, "Observator cultural", nr. 42/2000) |
