Virgiliu Monda biografia
Virgiliu Monda opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
- Trubendal [Roman] |
MONDA Virgiliu (pseudonimul lui Zeilic Moscovici), se naste la 23 dec. 1898, Ploiesti - moare in 2 mai 1991, Bucuresti.
Prozator.
Fiul lui Zeilic Moscovici, pictor, si al Ghizelei (n. Braunstein). Scoala primara la Ploiesti. Liceul la Bucuresti absolvit in 1916); Facultatea de Medicina din Bucuresti (doctorat in 1924).
Studii de specializare la Paris (1925), calatorii de studii artistice in mai multe tari europene (1919-l936).
Practica medicina la Bucuresti, intre 1949 si 1966, medic al Uniunii Scriitorilor si al Policlinicii Institutului de Arta din capitala.
Debut cu oezii in Literatorul (1918).
Colaborari la: Literatorul, Shuratoriil, Adevarul literar si artistic. Vremea, Azi, Gazeta literara, Romania literara, Luceafarul s.a. Debut editorial cu volum de versuri Ftntinile luminii (1923). A publicat, in continuare, nuvele (Femeia si maimuta, 1970) si romane (Testamentul domnisoarei Brebu, 1933; Urechea lui Dionys, 1934; Trubendal, 1946; Serile orasului, 1948; Tineretea unui artist, 1966; Statuia, 1969; Via si rodul, 1971; Corabia pe uscat, 1971; La nord de Nerej, 1975).
Autor al unui volum de memorii Viata si vis (1986).
Dupa un volum de versuri in maniera simbolista si parnasiana (Ftntinile luminii, 1923), Virgiliu Monda se dedica romanului, cultivind o formula realista, in sondarea socialului si a psihologiilor, cu elemente de romantism minor. Primele romane.
Testamentul domnisoarei Brebu (1933), Urechea lui Dionys (1934) si Hora paiatelor (1935), dovedesc abilitate in constructie si in realizarea unei atmosfere cu note fantastice. in Trubendal (1946), se clarifica preferinta prozatorului pentru psihologii cetoase, fataliste si obsesive, eroul fiind urmarit de blestemul crimei parintelui. Dupa 1950, Virgiliu Monda incearca o interpretare a trecutului de pe pozitiile noii ideologii.
Tineretea unui artist (1966) zugraveste anii de formatie ai unui pictor, a carui origine burgheza nu-l impiedica sa descopere calea luptei pentru dreptate: Lucian Teodoru renunta la cariera artistica pariziana, venind in tara sa se alature rasculatilor din 190. Tot astfel, in Statuia (1969), dezagregarii morale a marii burghezii ii este opusa demnitatea si probitatea unui inginer sarac, aparator al drepturilor minerilor.
Evitind schematismul psihologic, Virgiliu Monda realizeaza citeva personaje destul de complexe, iar siguranta conducerii actiunii face lectura agreabila. In volumele secvente, Virgiliu Monda revine la temele si maniera preferate, prelungind un „stil" al romanului interbelic de consum. Nuvelele din Femeia si maimuta (1970) - unele scrise inaintea celui de-al doilea razboi, cum este La Bate-Drum, care anticipeaza cu sase ani Neintelegerea lui Camus - aduc mici drame sentimentale declansate de situatii banale sau cautat anecdotice.
Ultimele romane relateaza despre iubiri strivite de o fatalitate sumbra. in Via si rodul (1971), lunga agonie a logodnicei inginerului Savin creeaza o atmosfera de tensiune maladiva, potentata, peste necesar, cu intimplari si aparitii patologice. Anomalii sau dereglari psihice marcheaza si personajele din Corabia pe uscat (1971), unde eroul, victima a unei obsesii, se sinucide pentru a nu sta in calea fericirii iubitei, sacrificiu inutil, in cele din urma. La nord de Nerej (1975), analiza unui caz de constiinta, este complicat, de asemenea, cu situatii si intimplari senzationale.
OPERA:
Fintinile luminii, versuri, Bucuresti, 1923;
Testamentul domnisoarei Brebu, roman. Bucuresti, 1933;
Urechea lui Dionys, roman, Bucuresti, 1934;
Hora paiatelor, roman, Bucuresti, 1935;
Trubendal, roman. Bucuresti, 1946 (alte ed.: 1968;
ed. nevarietur, cu o postfata a autorului, 1972);
Serile orasului, roman. Bucuresti, 1948;
Tineretea unui artist, roman. Bucuresti, 1966;
Statuia, roman, Bucuresti, 1969;
Femeia si maimuta, nuvele, Bucuresti, 1970;
Vi' si rodul, roman. Bucuresti, 1971;
Corabia , uscat, roman. Bucuresti, 1971;
La nord de Nerej, roman. Bucuresti, 1975;
Viata si vis. Memoriile unui scriitor, Bucuresti, 1986. |
REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane. 1900-l937, 1937;
G. Calinescu, Istoria;
Ov.S. Croh-malniceanu, Literatura, I;
V. Ardeleanu, Opinii, 1975;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 47, 1986;
A. Sasu - Mariana Vartic, Romanul romanesc, II.
|
