Virgil Ratiu biografia
Virgil Ratiu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
RATIU VIRGIL
Prozator.
De asemenea, poet si publicist.
Semneaza si sub pseudonimul literar Septimiu Nicusan.
S-a nascut in 21 martie 1951 in Sinmartinul de Cimpie (Mures).
Este fiul lui Zacheiu Ratiu, preot greco-catolic, si al Dorinei Ratiu, casnica.
A absolvit in 1970 Liceul teoretic din Bistrita.
Din 1970 este membru al cenaclului literar "George Cosbuc" din Bistrita. Face parte din grupul de initiativa al cenaclului literar "Abecedar" (Bistrita, 1980).
Este unul dintre initiatorii Zilelor "Liviu Rebreanu" (trei editii, incluzind concursuri de proza scurta - 1982, 1983, 1984) si al Saloanelor literare "Liviu Rebreanu" (Bistrita, 1985-l988), manifestare interzisa de autoritatile comuniste in 1989 si reluata dupa 1990.
Debuteaza publicistic in martie 1973 cu poeme, in ziarul bistritean "Ecoul". Debutul editorial are loc in 1975 cu volumul de versuri Atunci cind te reintorci acasa (Ed. Litera). Colaboreaza eu versuri, proza, articole de informatie si de opinie la revistele: "Vatra", "Tribuna", "Familia", "Steaua". "Convorbiri literare", "Luceafarul", "Interval", "Contrapunct", "Euphorion", "Timpul", "Minerva", "Cadran" s.a., la ziare centrale: "Romania libera", "Ziua" si locale: "Ecoul", "Rasunetul" si "Mesagerul". Este corespondent local al postului de radio Europa Libera.
Dupa debut, publica romanul Cartile cu Alfonz (Ed. Dacia, 1988), volumul de versuri pentru copii Carte de bucate necolorate (Ed. Clusium, 1996) si volumul de eseuri Cartea cu politice (Ed. Aletheia, 2001).
Lucreaza ca si director al Editurii Aletheia din Bistrita si director de distributie al S.C. Aletheia S.A. din Bistrita.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1990) si al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO (din 1994). Despre scrierile autorului au formulat opinii critice: Alex. Stefanescu ("Urzica", 15 apr. 1989); Comei Moraru ("Vatra", apr. 1989); Oliv Mircea ("Tribuna", 1 iun. 1989); Ioan Holban - Invitatie la nunta ("Cronica", 21 iun. 1989); Alexandru Tion ("Astra", nr. 9/1989); Ion Muresan ("Tribuna", 14 sept. 1989); Cristina Miiller ("Amfiteatru", oct. 1989); G. Moldovan ("Rasunetul", 5 nov. 1996) s.a.
Referinte critice:
"Procedeul folosit cu predilectie de prozator da farmec acestei - cum sa-i spun? - «lumi a treia» a literaturii; Virgil Ratiu adopta formula intrepatrunderii unui cimp vizual concret cu unul imaginat, reusind pagini remarcabile despre fiziologia provincialului (intr-un fragment de studiu comportamental intitulat Servus) sau despre o nunta in cel mai autentic stil kitsch."
(Ioan Holban, "Cronica", 21 iunie 1989)
"Din viata personajelor in care se gaseste orice, ca intr-un talcioc, lipseste un singur lucru: umorul. Drept urmare, fiecare gest devine de o gravitate ridicola. Virgil Ratiu a inteles ca nimic nu este mai comic decit un om fara umor. In proza sa se desfasoara o comedie a gravitatii."
(Alex. Stefanescu, "Urzica", 15 apr. 1989)
"Cel mai mult ne-a impresionat personajul principal, acest memorabil Alfonz. Mai putin conectat la tehnicile narative moderne, Virgil Ratiu probeaza, in schimb, un instinct artistic sigur. Ceea ce lipseste adesea prozei care se scrie in ultima vreme la noi este tocmai personajul. Alfonz Carbit, chiar si in ipostaza finala de autor in care apare, ramine tot personaj. El confera coerenta intregului roman (conceput ca variatiune pe aceeasi tema inepuizabila a ridicolului vietii) si consacra, definitiv credem noi, un prozator inzestrat, pina acum necunoscut."
(Cornel Moraru, "Vatra", apr. 1989)
"Se poate «miza» pe orice «carte» drept centru ori inceput al romanului si nu se poate incheia cu nici una (lumea este imposibil de inchis intr-o carte, este, daca vreti, o «carte Iara sfirsit»). de aici si avertismentul autorului: Cartile cu Alfonz sint de ordinul zecilor de zeci"
(Ion Muresan, "Tribuna". 14 sept. 1989) |
