Virgil Mihaiu biografia
Virgil Mihaiu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MIHAIU Virgil (numele in acte: Mihai), se naste la 28 iun. 1951, Cluj.
Poet. Fiul medicului Virgil Mihaiu si al Lucretiei (n. Gaja), prof. intre 1958 si 1962, scoala primara in limba germana, apoi (1962-l970) Liceul „Emil Racovita" din Cluj.
Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj, sectia engleza-germana (1970-l974).
Dupa absolvire, prof. la Liceul „Ady-Sincai" din Cluj-Napoca. intre 1971 si 1983,'redactor la revista Echinox. in perioada studiilor scolare a editat revista ms Zig-Zag (1963-l969).
Debuteaza in Steaua cu versuri (1969), colaborind ulterior cu poezii, traduce, art. despre literatura si muzica (mai ales muzica de jazz, domeniu in care s-a specializat, alcatuind si emisiuni radiofonice competente) in Echinox, Steaua, Romania literara, Viata Romaneasca, Tribuna, Vatra, Transilvania, Familia, Amfiteatru, Ramuri, Convorbiri literare, Cahiers roumains d'atudes litteraires, Neue Literatur, precum si la Podium (Austria), Zdanje (Polonia), Jazz-Forum (Polonia), Down Bent (SUA). A publicat volum de versuri: Legea conservarii adolescentei (1977), Sighisoara, Suedia si alte stari de spirit (1980), Indicatiuni pentru balerina din respiratie (1981), Poeme (1986).
Eseuri despre jazz din perspectiva culturii actuale, in volum Cutia de rezonanta (1985).
Inca de la primul sau volum, Legea conservarii adolescentei (1977), Virgil Mihaiu propunea o poezie in care notatia evenimentului cotidian era trecuta prin filtrul experientei culturale. Conditia de poet livresc, „privind lumea din transeea hirtiei" si constient ca „orice faptura umana (e) un permis pentru biblioteca", e asumata in registrul senti-mental-ironic, punind in echilibru o anume gravitate a tonului cu jocul mimetic menit sa cenzureze retorica mostenita a gesticulatiei (bunaoara, in poezia erotica).
Apropiat de un Petre Stoica prin predilectia pentru micul „bazar sentimental", „escrietorul" evoca, prin obiecte desuete si reminiscente de lectura, un univers fanat, de album ingalbenit, mizind adesea pe efectul stilistic al arhaizarii limbajului (modelul e latinismul ardelean) in conjugare cu inregistrarea neutra, de „proces-verbal" a faptului de viata. Sighisoara, Suedia si alte stari de spirit (1980), Indicatiuni pentru balerina din respiratie (1981), Poeme (1986) prelungesc, completindu-l, universul liric schitat initial. Discursul poetic devine tot mai mult un concentrat „reportaj", realizind colaje semnificative de elemente voit banale cu altele intens evocatoare, intr-o formulare frecvent eliptica, menita sa sugereze „starea de spirit" vag romantica, pusa sub controlul intelectului.
Meditatia asupra conditiei poeziei, cu melancolia indepartarii de spatiul originar, natural, spectacolul devalorizarii marilor sentimente, nelinistile civilizatiei modeme, ca teme ale acestei lirici, capata astfel o expresie personala, in care pretiozitatile de limbaj extrase din registrul „retro" (poetul vorbeste despre Junetea" consumata in „edificii educative", despre „reverenta silentioasa", „vitiile civilizatiunii", „orga din juventute") aliaza fondul sentimental cu ironia tandra. Culoarea specifica a lirismului lui Virgil Mihaiu o da tocmai acest joc ambiguu al unei sensibilitati cenzurate, care isi ingaduie totusi bucuriile timide ale caligrafierii gestului si evenimentului comun, la limita dintre adeziunea sentimentala si considerarea critica a dublei realitati, launtrice si exterioare, puternic marcate de varii experiente culturale.
OPERA:
Legea conservarii adolescentei, versuri, Cluj-Napoca, 1977;
Sighisoara, Suedia si alte stari de spirit, versuri. Bucuresti, 1980;
Indicatiuni pentru balerina din respiratie. Bucuresti, 1981;
Cutia de rezonanta. Eseuri despre jazz din perspectiva culturii actuale. Bucuresti. 1985;
Poeme, Cluj-Napoca, 1986. |
REFERINTE CRITICE:
A. Corbea, in Cronica, nr. 17, 1978;
D. Dimitriu. in Convorbiri literare, nr. 5, 1978;
V. Felea, in Tribuna, nr. 19, 1978;
I. Pop, in Steaua, nr. 1, 1978;
R.G. Teposu, in Echinox, nr. 2-3, 1978;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 9, 1978;
Al. Cistelecan, in Familia, nr. 8,1980;
Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 18, 1980;
D. Flamand, in Amfiteatru, nr. 6, 1980;
M. Lazar, in Echinox, nr. 10-ll-l2, 1981;
C. Regman, in Viata Romaneasca, nr. 1,1982;
I. Pop, in Steaua, nr. 2, 1982;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 13,1982;
D. Flamand, in Amfiteatru, nr. 6, 1985;
M. Papahagi, in Tribuna, nr. 45, 1985;
V. Tascu, Poezia poeziei de azi, 1985;
St. Borbely, in Vatra, nr. 6, 1987;
Ioana Bot, 'in Tribuna, nr. 24, 1987;
Al. Caiinescu, in Cronica, nr. 12, 1987;
Al. Cistelecan, in Familia, nr. 7, 1987;
N. Oprea, in Luceafarul, nr. 29, 1987;
M. Papahagi, in Romania literara, nr. 31, 1987.
|
