Victor Emil Galan biografia
Victor Emil Galan opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
Victor Emil Galan se naste la 15 febr. 1921, comuna Saveni. judetul Botosani. Prozator.
Provine dintr-o familie de tarani.
Studii politehnice la Iasi, Cernauti si Timisoara (1940-l944). Redactor la revista Gluma (1943-l944), unde debuteaza cu parodii, publicate sub pseudonimul V. Langa (1943); redactor la ziarele Victoria (1945-l946), Cotidianul (1946) si Scinleia (1946-l965).
Colaboreaza la Contemporanul, Gazeta literara. Viata Romaneasca etc. Forme rudimentare de expresie in primele volum de proza: Caramidarii (1948), Calul lui Mos Eftimie (1950), Memoriile agentului electoral Teica Pasare (1950), Zorii robilor (1950), Baragan (MI, 1954-l959) etc. Noile formule epice din romanele Zodia instrainarii (1966), Accidentul era inevitabil (1967), A treia Roma (1968) si Hramul Sfintului Nu (1969) nu schimba esential vechea imagine a scriitorului. Premiul de Stat (1950; 1954).
Daca in deceniul al saselea Victor Emil Galan este considerat de catre unii critici literari drept unul dintre scriitorii cei mai reprezentativi ai literaturii realist-socialiste, cota lui valorica incepe sa scada pe masura ce intreaga productie realizata dupa anumite retete intra in registrul secund al literaturii.
Beneficiind de o bogata experienta de reporter, scriitorului nu i-a fost greu sa raspunda unor comandamente ale epocii imediat postbelice, prin teme ca soarta ingrata a artistului in societatea burgheza (Caramidarii, 1948), modul abuziv in care se desfasurau alegerile la sate inainte de razboi (Memoriile agentului electoral Teica Pasare, 1950), cooperativizarea agriculturii (Calul lui Mos Eftimie. 1950) etc. Chiar si abordarea unor evenimente istorice mai vechi se face din unghiul contemporaneitatii: Zorii robilor (1950) este o evocare, bazata pe documente, a rascoalelor taranesti din Moldova anului 1907, cu intentia de a scoate in evidenta ajutorul dat rasculatilor de catre muncitori. Ciclul chinezesc (Prima insemnare a inginerului Sie Fan-Si, 1954; Mesajul lui U luan-Tuo, 1954; Vecinii, 1955) surprinde aspecte din viata Chinei „pe drumul construirii socialismului". Ceea ce s-a considerat a fi capodopera lui Victor Emil Galan, romanul Baragan (I-II, 1954-l959), a devenit, cu trecerea timpului, o suma de clisee ce desfigurau imaginea cu adevarat dramatica a mutatiilor sociale din lumea satului. Artificial, fabricat, apare si personajul Anton Filip, odinioara impus ca model prin manualele scolare.
Prin ciclul romanesc Contravizitele doctorului B. A. (Zodia instrainarii, 1966; Accidentul era inevitabil, 1967; A treia Roma. 1968) si prin romanul Hramul Sfintului Nu (1969), Victor Emil Galan ofera o replica la adresa epocii proletcultiste, pe un ton savuros si cu mari libertati artistice. Reconvertirea estetica este insa tardiva, realizindu-se intr-un peisaj al prozei in plina modificare. Dintr-o activitate minata de inautentic se salveaza nuvela La razesi, cu reale calitati narative si o atmosfera terifianta, amintind primele povestiri ale lui E. Camilar.
OPERA:
Caramidarii. Bucuresti, 1948;
Potop. Bucuresti, 1948;
Calul lui Mos Eftimie, Bucuresti, 1950;
Memoriile agentului electoral Teica Pasare. Bucuresti, 1950;
Zorii robilor. Bucuresti. 1950 (ed. revazuta, I-II, pref. de M. Gafita, 1961);
Baragan. I-II, Bucuresti, 1954-l959;
Prima insemnare a inginerului Sie Fan-Si, cuvint inainte. Bucuresti, 1954;
Mesajul lui U htan-Tuo, Bucuresti, 1954;
Vecinii, Bucuresti, 1955;
Micul Kan. povestire. Bucuresti, 1956: De la potop incoace. Bucuresti, 1958;
A cincea roata la caruta, pref. si ed. de I. Mihaileanu, Bucuresti, 1962;
Prietena mea. Pix, comedie in 3 acte. Bucuresti, 1963;
Cartile Horoditei, Bucuresti, 1965;
Zodia instrainarii (Corftravizitele doctorului B. A.), Bucuresti, 1966;
Zodia instrainarii. A cincea roata de la caruia. Bucuresti, 1967;
Accidentul era inevitabil (Contravizitele doctorului B. A.), Bucuresti, 1967;
A treia Roma (Contravizitele doctorului B. A.). Bucuresti. 1968: Hramul Sfintului Nu (Scrisori din iulie pentru dr. B. A.), Bucuresti, 1969;
Sahul dublu de la Annor. Bucuresti, 1970;
A cincea roata la caruia. Proza scurta, antologie si pref. de Alex. Stefanescu, Bucuresti, 1989. |
REFERINTE CRITICE:
I. Mihaileanu, Arta tipizarii in romanul „Baragan". 1955;
Ov. S. Croh-malniceanu. Cronici literare, 1957;
S. Bratu, Cronici. I, 1957;
P. Georgescu, incercari critice, I. 1957;
I. Vitner, Prozatori contemporani. 1,1961;
I. Lungu. Itinerar critic. 1965;
V. Cristea, in Gazeta literara, nr. 2, 1966;
Magdalena Popescu, in Romania literara, nr. 24, 1970;
P. Poanta. in Tribuna, nr. 21,1984;
I. Cristoiu. Lumea literaturii, 1986;
Alex. Stefanescu, Prim-plan. 1987;
A. Cosina, Romanul,!.
|
