Veronica Porumbacu biografia
Veronica Porumbacu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
PORUMBACU Veronica (pseudonimul Veronicai Schwefelberg), se naste la 24 ocl. 1921, Bucuresti - moare in 4 mart. 1977, Bucuresti.
Poeta si prozatoare.
Fiica avocatului Arnold Schwefelberg si al Bettyei (n. Griinbaun). Sotia lui Mihail Petroveanu.
Pina la sapte ani, este ingrijita de o doica originara din Porumbacu de Sus-Fagaras. Studii la Liceul „Elena Doamna" (1932-l940), apoi la Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1944-l948). invatatoare (1943), redactor la Radiodifuziunea Romana (1945-l949), redactor si redactor-sef adjunct la revista Viata Romaneasca (1949-l953), redactor-sef adjunct la Gazeta literara (1953-l956), sef de sectie la Uniunea Scriitorilor (1956-l964).
Din 1970, prof. la Palatul Pionierilor din Bucuresti. Debut sub pseudonimul Maria Radu, in ziarul Ecoul (1944). Alte colab.: Lumea (dirijata de G. Cafinescu), Contemporanul, Flacara, Viata Romaneasca, Gazeta literara. Steaua, Tribuna, Ateneu, Orizont, Luceafarul etc.
A debutai cu volum La capatul lui '38 (proza) si Visele Babei Dochia (versuri), ambele aparute in . Foarte abundenta si de scazula valoare estetica, poezia publicata intre 1950 si 1960 versifica la modul discursiv si superficial-jumalistic temele si „tezele" vremii. Abia cu Diminetile simple (1961), creatia poeiei redevine mai personala, sub semnul unui lirism al evenimentului cotidian, adesea domestic, ilustrai si de volum urmatoare, de la Memoria cuvintelor (1963), la Voce (1974). Veronica Porumbacu este si autoarea unor insemnari de calatorie prin tara si strainatate (Bilet in circmi. 1965; Dramuri si zile, l%9), precum si a doua remarcabile carti de memorialistica Portile (1968) si Voce si val (1976).
A scris si versuri pentru copii. Numeroase traduce de calitate din Schiller, Racine, Louise Labe, Emily Dickinson, Rafael Alberti, Radnoti Miklos, Jozsef Altila. poezia nordica moderna.
Lectura primelor versuri ale poetei lasa greu sa se inlrevada evolutia scrisului sau din anii imediat urmatori. Poemele debutului marturisesc cautarea de sine, asteptarea afirmarii unor muliiple virtualitati („in mine toiul asteapta sa fiu"), intr-o expresie vag blagiana, aminiind, prin notatia senzoriala, de Pasii profetului, dar si de Tara ferelor a Mariei Banus. Majoritatea poeziilor sint pasteluri, unele in tonurile expresioniste ale „generatiei razboiului", altele cu transparente de acuarela. Cu volumul Anii acestia (1950), Veronica Porumbacu inaugureaza insa o intreaga serie de carti ce se vor ilustrative pentru patosul civic al vremii, dar care nu depasesc decit foarte rar nivelul simplei versificatii leziste. Sini compuneri retorice, diluate, incit din antologia de Lirice (1957) se retin lot versurile de la debut si citeva texe mai discret conlesive. Spatiul in care Veronica Porumbacu se misca mai liber, reusind sai dea contururi personale, este cel al evenimentului cotidian, nespeciaculos, in directa legatura cu omenescul interpretai sub semnul comuniunii tandre cu lucrurile, al emotiei ce insoteste gesturile cele mai simple. Nota patetica nu lipsesie, insa e atenuata de melancolie. Diminetile simple (1961) constituie prima dovada convingatoare a acestei regasiri de sine,, prin renuntar a la „programul" activist si afirmarea unei anumite umilinte si modestii a vocii. Citeva versuri din ciclul Ceasul increderii rezuma expresiv acest nou program liric:
„As vrea sa traiesc toate aceste minuni
si sa ramin umila.
As vrea sa lepad orgoliul din sufletul meu,
sa fiu pelerinul prieten al tuturor arborilor.
As vrea sa primesc ca el bucuriile simple
si sa tresar, daruindu-Ie iar". |
Pe linia unui asemenea franciscanism in decor modern inainteaza de acum incolo, in mare pane, opera poetei.
„Simplul, omenescul vietii sens", descifrat in „lucruri marunte, nimicuri bogate", reslrinse frecvent la „cadrul mirai al odaii", constituie obiectivul esential al poetei; il aproximeaza, in reliefuri inegale estetic, si cartile urmatoare - Memoria cuvintelor (1963), intoarcerea din Cythera (1966), Histriana (1968) - in care se insinueaza un lot mai pronuntai timbru elegiac, predominant in Mine/alia (1970) si Voce (1974), acestea din urma reprezentind (jartea cea mai rezistenta a creatiei sale lirice. Implacabila trecere a timpului, sentimentul fragilitatii fiintei, prea putin contracarate de cel al duratei creatiei (numita, nu fara ironie, „edificiul solid al unor compromisuri gingase"), sint temele poeziei sale din ultimii ani, care atesta un evident cistig in sensul concentrarii expresiei, al autenticitatii confesiunii. Ceea ce poeta, supusa atunci sloganului ideologic, n-a reusii sa exprime din atmosfera adesea dramatica a deceniului sase isi gaseste, in pane, compensatia in cele doua volume de memorialistica - Portile (1968) si Voce si val (1976).
„Poveste a unei voci care s-a cautai pe sine in val si era cit pe ce sa se piarda" - dupa cum scrie Veronica Porumbacu in Cuvint inainte al ultimei carti - aceasta proza reconstituie o biografie reprezentativa pentru epoca postbelica, ale carei principale evenimente sint traite cu intensitate. Mediul familial, ambianta razboiului si activitatii politice ilegale, romantismul primelor iubiri, patosul angajarii in slujba „dictaturii proletariatului", cu tirzia recunoastere a concesiilor facute „sabloanelor", „dogmelor si prejudecatilor", „poleirii realitatii" momentului, platite cu „spulberarea cartilor (sale) din anii aceia", framintarile lumii literare sint surprinse expresiv, intr-o proza careia nu-i lipsesc culoarea si dinamismul. Caracterul memorialistic al acestor pagini este insa afectat, dincolo de relativa aulocenzura a confesiunii, si de schimbarea artificiala, fara o motivatie serioasa, a majoritatii numelor de persoane si publicatii culturale evocate.
OPERA:
La capatul lui '38, proza. Bucuresti, 1947;
Visele Babei Dochia, versuri. Bucuresti, 1947;
Anii acestia, versuri. Bucuresti, 1950;
tlie Pintilie, versuri, Bucuresti, 1953;
Prietenii mei, versuri. Bucuresti, 1953;
Fata apelor. Bucuresti, 1954;
Generatia mea. Bucuresti, 1955;
Ilinca pleaca la tara. Bucuresti, 1956;
Lirice, Bucuresti, 1957;
intreg si parte, versuri. Bucuresti, 1959;
Din lumea noastra. Bucuresti, 1960;
Pagini din Coreea, Bucuresti, 1960;
Diminetile simple, versuri. Bucuresti, 1961;
Poezii, Bucuresti, 1962;
Memoria cuvintelor, versuri, Bucuresti, 1963;
Lung e drumul Dunarii, Bucuresti, 1964;
Bilet in circuit, insemnari de calatorie, Bucuresti, 1965;
intoarcerea din Cythera, versuri, Bucuresti, 1966;
Histriana, versuri, Bucuresti, 1968;
Portile, memorialistica. Bucuresti, 1968;
Drumuri si zile, insemnari de calatorie, Bucuresti, 1969;
Mineralia, versuri, Bucuresti, 1970;
Cerc, Bucuresti, 1971;
Ferestre deschise. Bucuresti, 1971;
Legende la niste portrete, desene, Bucuresti, 1974;
Voce, versuri. Bucuresti, 1974;
Cercul'si Anamaria, Bucuresti, 1974 (ed. II, completata, 1979);
Voce si val, memorialistica, Bucuresti, 1976;
Versuri, Bucuresti, . Traduceri: Stepan Scipaciov, Versuri, Bucuresti, 1951;
idem. Casuta din Suscencoe, Bucuresti, 1954;
Jozsef Attila, Versuri, Bucuresti, 1955;
Vorosmarty Mihaly, Opere alese. Bucuresti, 1958;
Wilhelm Raabe, Gistele din Biitzow, Bucuresti, 1960 (in colab.);
Alain Bosquet, Poezii, Bucuresti, 1965 (in colab.);
Szemler Ferenc, Poezii, Bucuresti, 1966;
Friedrich Schiller, Wilhelm Teii, Bucuresti, 1967;
Mariana Alcoforado, Scrisorile portugheze. Bucuresti, 1967;
Poezia nordica moderna, Bucuresti, 1968 (in colab.);
Emily Dickinson, Versuri, Bucuresti, 1969;
Rafael Alberti, Poezii, Bucuresti, 1973 (in colab.);
Berde Maria, Vatra incinsa. Bucuresti, 1973 (in colab.), Emily Dickinson, Poeme, Bucuresti, 1974.
|
REFERINTE CRITICE:
D. Micu, N. Manolescu, Literatura romana de azi, 1965;
V. Felea, Reflexii critice, 1968;
Al. Piru, Panorama;
V. Cristea, in Romania literara, nr. 50, 1976;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 11, 1977;
A. Popescu, in Steaua, nr. 3, 1977;
D. Micu, in Contemporanul, nr. 3, 1977;
V. Felea, in Tribuna, nr. 11, 1977;
Maria Banus, in Romania literara, nr. 10, 1977;
* *, 9 pentru eternitate. 4 martie 1977, 1977;
E. Manu, Eseu despre generatia razboiului, 1978;
idem, in Romania literara, nr. 9, 1978;
H. Badescu, in Steaua, nr. 4, 1978;
I. Cristoiu, in Saptamina, nr. 504, 1980;
G. Chirila, in Contemporanul, nr. 10, 1981;
V. Felea, Aspecte ale poeziei de azi, 1984;
Al. Jebeleanu, in Orizont, nr. 31, 1987.
|
