Vasile Salajan biografia
Vasile Salajan opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
SALAJAN Vasile (numele la nastere: Vasile Silaghi), se naste la 27 ian. 1947, Tataresti, judetul Satu-Mare.
Prozator.
Fiul lui Traian Silaghi si al Amaliei (n. Tamas), tarani. Studii elementare, medii si liceale la Tataresti si Abrud (1954-l965). Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj, sectia limba si literatura romana (1965-l970); licenta in . Din anul absolvirii, redactor la revista Tribuna; in 1982, activist al Comitetului Judetean Cluj al PCR. Din 1982, redactor-sef al revista Tribuna.
Debuteaza cu proza in revista Steaua (1968), colaborind si la Orizont, Echinox, Convorbiri literare, Cronica, Transilvania, Vatra, Amfiteatru, Ateneu, Luceafarul, Familia. Romanul de debut, Coborind spre Nord-Vest (1972) e distins cu Premiul CC al UTC. A mai publicat romanul Saptamini de dragoste (1975) si (in colab. cu Radu Mares si N. Prelipceanu) volum de reportaje Vine istoria (1972).
S. e un romancier din pepiniera clujeana a prozei inriurite de D. R. Popescu ; cartile sale evidentiaza in primul rind un constant efort de asimilare a tehnicilor romanesti modeme (de nuanta faulkneriana, indeosebi) in serviciul unei tematici traditionale romanesti si chiar transilvanene. Romanele sint construite pe suportul unei geografii imaginare, spiritualizate in ipostaza unui loc central, mitic si psihologic, negurosul Nord transilvan, al genezei si al predestinarii unui neam. Personajele sint marcate de complexe obscure -„raul de Nord" in Coborind spre Nord-Vest (1972), si „complexul Menumorut", in Saptamini de dragoste (1975).
Mitul si istoria se amesteca, primul dobindind concretizari istorice si sociale, cea de a doua, pierzindu-si cauzalitatea dialectica, fragmentindu-se si aureolindu-si fragmentele. Faptele izolate nu sint tratate epic, ci liricizate, invocate ca leit-motive simbolice, reluate obsedant, amplificate, ambiguizate. Primul roman aduce devoranta iubire pentru pamint a unui intelectual, inginer de hidroamelioratii, legat de cimpia transilvana prin amintirea parintilor si a strabunicilor invaluiti in abur de legenda, descalecatori din nordul impadurit in cimpia rodnica. Din registrul social-economic, legatura taranului cu pamintul e mutata in cel psihanalitic si metafizic. in Saptamini de dragoste, meditatia asupra istoriei se completeaza cu aceea asupra revolutiei ca sansa a acestei istorii de a-si afla o implinire autentica. Ca si „realistii magici" sud-americani sau autohtoni, scriitorul crede in puterea cuvintului, a povestirii de a crea realitate. Ca atare, fluxul intimplarilor se converteste in flux al relatarii suverane, care curge egal, scotind din neant scene, fragmente de dialog, luminind pentru o clipa semnificatii partiale, repede acoperite de curgerea cuvintului, anonimizanta. Romanul este astfel rostire, spunere a existentei si nu imagine epica a ei, ceea ce implica uneori riscul verbiajului si al obscuritatii.
OPERA:
Coborind spre Nord-Vest, roman. Cluj, 1972;
Vine istoria, reportaje, in colab. cu R. Mares si N. Prelipceanu, Cluj, 1972;
Saptamini de dragoste, roman, Cluj-Napoca, 1975;
Rodeo, roman, Cluj-Napoca, 1983. |
REFERINTE CRITICE:
M. Pop-Cornis, in Orizont, nr. 5,1973;
A. Cosma, in Tribuna, nr. 49, 1975;
D. Culcer, in Vatra, nr. 11, 1975;
D. Flamand, in Amfiteatru, nr. 9, 1975;
L. Leonte, in Cronica, ia. 43,1975;
I. Marcos, in Tribuna, nr. 20;
34, 1975;
D. Culcer, Citind sau traind literatura, 1977;
A. Cosma, Romanul romanesc si problematica omului contemporan, 1977;
M. Iorgulescu, Scriitori;
Al. Calinescu, in Convorbiri literare, nr. 1, 1984;
N. Oprea, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1984;
I. Holban, in Convorbiri literare, nr. 10,1985;
A. Pantea, in Tribuna, m. 3, 1985;
Gh. Mocuta, in Orizont, nr. 14, 1988.
|
