Vasile Netea biografia
Vasile Netea opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
NETEA Vasile, se naste la 1 febr. 1912, Deda, judetul Mures - moare in 1991, Bucuresti.
Memorialist si istoric literar.
Fiul lui Grigore Netea si al Lucretiei (n. Onigas), agricultori.
Cursurile primare in orasul natal (1918-l923).
Scoala normala din Tirgu Mures (1923-l931) si Liceul „Sf. Vasile" din Blaj (1932-l933). Studii pedagogice la Cluj (1939-l940) si Bucuresti (1940-l941).
Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1946). Doctor in istorie al Univ. din Bucuresti, cu teza George Baritiu (1948). invatator la Tirgu Mures si prof. secundar la Bucuresti (1946-l959); cercetator stiintific principal la Institutul de Istorie „N. Iorga" din Bucuresti (1963-l975). Din 1963, redactor la Rev'ue roumaine dhistoire.
A debutat cu versuri in revista indemnul a liceului „Al. Papiu Ilarian" din Tirgu Mures, in .
Colaboreaza la Vremea, Universul literar, Ardealul, Viata. Transilvania. Jar si slova. Credinta, Progres si cultura. Patria etc. La Bucuresti, mai ales in anii Diktatului de la Viena, a dus o ampla campanie publica in favoarea drepturilor noastre politice, prin conferinte, sezatori, brosuri scoase in col. „Cartea refugiatului ardelean" sau ca animator de publicatii (redactor responsabil al revista Dacia redivivu, 1942-l944). Activitate bogata, in mai multe domenii: istorie (Figuri muresene, 1933, in colab.; Figuri ardelene, 1943; De la Petru Maior la Octavian Goga, 1944; Pentru Transilvania, I-II, 1946; Pe drumul unitatii nationale, 1975; Constiinta originii comune a unitatii nationale in istoria poporului roman, 1980), folcloristica (Muras, Muras, apa lina, in colab., 1936); istorie culturala (Constiinta literara a epocii, 1977), memorialistica (in revista Vatra). Autor al unui volum de Interviuri literare (1972) si al mai multor studii monografice: Constantin Romanu-Vivu (1937), Ion Pop Reteganul (1938), Viata si opera lui Gheorghe Bogdan Duica (1940),'Profesorul Ioan Lupas (1940), St. O. Iosif (1941), George Baritiu (1966), Nicolae Titulescu (1969), C. A. Rosetti (1970), August Treboniu Laurian (1970), Nicolae Iorga (1971). Aingrijited. din V. Alecsandri, Ieronim Baritiu, Ion Gorun, II. Chendi. Miron Pompiliu, Ion Pop-Reteganul, Oct. C. Taslauanu, Ion Simionescu, St. O. Iosif. Traian Mosoiu sau a prefatat altele. Premiul Acad. Romane (1944).
Militant si energic, Vasile Netea reinvie, la nivelul epocii sale, misionarismul cultural si pasiunea oratorica a generatiilor de luptatori transilvaneni care l-au precedat, transformindu-le in elogiu inflacarat al istoriei si al resurselor sale de conservare nationala. In multitudinea subiectelor imbratisate si in devotiunea pentru actul de pedagogie nationala, Nicolae Iorga poate fi descoperit ca un model nemarturisit. Eruditia, documentul si informatia sint, pe de alta parte, elemente de sprijin ale unei foarte sustinute activitati in forurile publice.
De la Figuri muresene (1933, in colaborare) si indreptar pentru cercurile culturale (1933) pina la Constiinta originii comune a unitatii nationale in istoria poporului roman (1980), sensul principal al actiunii lui Vasile Netea este acela de a face din evocarea istorica o scoala vie de invataturi morale si de patriotism. Din aceasta perspectiva este cercetata si biografia intelectuala a unor personalitati remarcabile din istoria oratoriei noastre (Take lonescu, Vasile Netea Titulescu, Octavian Goga) sau a gindirii social-politice romanesti (George Baritiu, August Treboniu Laurian, C. A. Ros' J). Pe plan literar, Vasile Netea si-a indreptat atentia catre nume mai putin cunoscute (Vasile Popp, Ion Pop-Reteganul, II. Chendi, Oct. C. Taslauanu, St. O losif), recuperind idei si valori culturale conforme cu vechiul ideal de libenate, independenta si unitate nationala. A descoperit si a infatisat publicului sensurile activitatii folcloristice a lui Miron Pompiliu si Ion Pop-Reteganul, memorialistica grava a lui Oct. C. Taslauanu, alaturi de alte aspecte literare ale Transilvaniei.
Antologia de literatura populara din regiunea Muresului de Sus, Muras, Muras, apa lina (1936), scoasa in colaborare cu Eugen Nicoara, a fost apreciata la vremea sa. Din aceasi fervoare publicistica s-a nascut si seria de interviuri cu proeminenti scriitori ai perioadei interbelice (Interviuri literare, 1972).
OPERA:
Figuri muresene, Tirgu Mures, J933 (in colab. cu E. Nicoara);
indreptar pentru cercurile culturale, Reghin, 1934;
Din contributia invatatorimii romane la dezvoltarea culturii nationale. Reghin, 1935;
Horia, craisorul taranilor, Tirgu Mures, 1935;
Muras, Muras, apa lina Literatura populara din regiunea Muresului de Sus, voi. I, pref. de I. Agarbiceanu, in colab. cu E. Nicoara, Reghin, 1936;
Constantin Romanu-Vivu, prefectul legiunii a XII-a in anii 1848-l849, Tirgu Mures, 1937;
Ion Pop Reteganul, Cluj, 1938;
I.P.S.S. Patriarhul dr. Miron Cristea, Tirgu Mures, 1938;
Sub stindardul Astrei, Reghin, 1939;
Este istoria Transilvaniei un studiu inutil?. Sibiu, 1940;
Profesorul han Lupas, Arad, 1940;
Tara Oasului, Bucuresti, 1940;
Viata si opera lui Gheorghe Bogdan Duica, Bucuresti, 1940;
St. O. losif. Bucuresti. 1941;
Transnistria, Bucuresti, 1941;
Noi contributii la cunoasterea vietii si activitatii lui Visarion Roman, Sibiu, 1942;
Ion Pop Reteganul, biobibliografie, Bucuresti, 1943;
Figuri ardelene. Bucuresti, 1943;
De la Petru Maior la Octavian Goga. Studii si evocari istorice. Bucuresti, 1944;
Pentru Transilvania, I-II, Bucuresti, 1946;
Istoria memorandumului romanilor din Transilvania si Banal, Bucuresti, 1947;
Pe urmele lui losif Vulcan, Bucuresti, 1947;
George Baritiu. Viata si activitatea sa. Bucuresti, 1966;
Unirea Transilvaniei cu Romania, Bucuresti, 1968;
Nicolae Titulescu, cu o pref. de Mircea Malita, Bucuresti, 1969;
C. A. Rosetti, Bucuresti, 1970;
August Treboniu Laurian, Bucuresti, 1970 (in colab.);
O zi din istoria Transilvaniei - I Decembrie 1918, Bucuresti, 1970;
Nicolae larga. 187l-l940, Bucuresti, 1971;
Take lonescu, cu o pref. de M. Malita, Bucuresti, 1971;
Interviuri literare. Bucuresti, 1972;
Lupta romanilor din Transilvania pentru libertate nationala (1848-l881), Bucuresti, 1974;
Pe drumul unitatii nationale. Studii si evocari, Cluj-Napoca, 1975;
Muntii Apuseni -muzeu istoric si pantheon al poporului roman. Bucuresti, 1977;
. Constiinta literara a epocii. Documente, scrisori, art., antologie de ~, Bucuresti, 1977;
Liga culturala si Unirea Transilvaniei cu Romania, Iasi, 1978;
Carmen saeculare valachicum, antologie de ~, Bucuresti, 1979;
Spre unitatea statala a poporului roman. Legaturi politice si culturale intre anii 1859-l918, Bucuresti, 1979;
Constiinta originii comune a unitatii nationale in istoria poporului roman, Bucuresti, 1980.
|
REFERINTE ' CRITICE: T. Herseni, in Sociologia romaneasca, nr. 7-8, 1936; G. Sbarcea, in Gazeta ilustrata, nr. 1l-l2, 1936; N. Antonescu, in Tribuna, nr. 37, 1972; M. lorgulescu, in Luceafarul, nr. 32, 1972; O. Metea, in Orizont, nr. 27, 1972; D. Micu, in Viata Romaneasca, nr. 11,1972; G. Muntean, in Romania literara, nr. 49, 1972; V. Tascu, in Familia, nr. 12, 1972; O. Papadima, in Vatra, nr. 2, 1982; D. Micu, ibidem; G. Tepelea, ibidem; D. Poptamas, in Vatra, ibidem; T. Tanco, ibidem; M. Pop, in Buletinul Societatii de Stiinte Filologice, 1987; St. Vasilescu, in Familia, nr. 5, 1987.
|
