Vasile Gogea biografia
Vasile Gogea opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
GOGEA VASILE.
Prozator, eseist.
De asemenea, ziarist.
S-a nascut la 7 august 1953, in Sighetu Marmatiei.
Pe linie paterna este descendentul unei vechi familii nobile din Maramures (conform: I. Cav. de Puscariu, Date istorice privitoare la familiile nobile romane. Sibiu. 1892, si loan Mihaly de Apsa, Diplomele maramuresene. 1900).
Dupa studiile liceale terminate in 1972 la liceul "Radu Negru" din Fagaras, a absolvit in 1979 Facultatea de Istorie - Filosofic sectia Filosofie, a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca.
A fost, pe rind, preparator de produse explozibile la Combinatul Chimic din Fagaras, dispecer de productie la fabrica "Nivea" Brasov, referent literar la Teatrul Dramatic Brasov, instructor cultural-sportiv la UJCM Brasov si redactor la revista "Astra". Dupa 1990 este o vreme redactor-sef al revistei "Astra". referent de specialitate la Biblioteca Judeteana "George Baritiu" din Brasov, redactor la posturi de radio brasovene, profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brasov. In perioada 1973-l979 frecventeaza cenaclurile literare "Echinox" si "Napoca universitara" din Cluj-Napoca si, dupa . "Cenaclul Tinerilor Scriitori Ardeleni" care a functionat la Dej si Beclean. cenaclul "Astra" si "Cercul Literar 19" din Brasov.
Debuteaza publicistic cu proza scurta in 1976, in paginile de limba maghiara ale revistei "Echinox". in traducerea lui Egyed Peter; in acelasi an este publicat de revista "Vatra" de la Targu Mures, cu o prezentare a prozatorului Mihai Sin. Debutul editorial individual are loc in . cu romanul Scene din v'ata lui Anselmus. aparut la Editura "Litera" din Bucuresti, si este precedat de publicarea unei sectiuni de proza scurta in volumul colectiv Doisprezece prozatori (Ed. Dacia. 1988).
Colaboreaza cu proze scurte si articole de opinie la revistele: "'Napoca universitara", "Echinox". ""Vatra", "Agora" (SUA), "Tribuna", "Brasovul literar si artistic". "Astra", "Poesis", ""Timpul". "Calende", "Interval", "Euphorion", "Noesis". "Archeus" "Convorbiri literare". "Paralela 45" s.a.
Dupa debutul editorial publica volumele: Fragmente salvate (1975-l989) (jurnal, Ed. Polirom, 1996); Propoiezitii (versuri. Ed. Solstitiu. 1998): Exercitii de tragere cu pusca de soc (publicistica. Ed. Paralela . 1998). (Re)citindu-I pe Eminescu. In umbra Timpului (eseuri. Ed. Charmides. 2000).
Este prezent cu proza scurta in antologiile Proza satirica romana contemporana (Ed. Astra, 1982) si Generatia '80 in proza scurta, antologatori Viorel Marineasa si Gheorghe Craciun (Ed. Paralela . 1998) si cu articole de opinie in antologia Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice, alcatuita de Gheorghe Craciun (Ed. Vlasie. 1994: editia a ll-a, Ed. Paralela 45, 1999).
Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul pentru proza al revistei "Steaua" (1985), premiul I la "Matineul de proza" din cadrul ""Zilelor Mihail Sadoveanu" (1986), premiul "Corona" al revistei "Calende" (1991). premiul pentru debut al filialei Brasov a Uniunii Scriitorilor din Romania (1993). premiul "Cartea anului" la Salonul National de Carte (Cluj-Napoca. 1997). In 1990 a fost beneficiarul unei burse acordate de '"Fundatia pentru intrajutorare intelectuala europeana" din Franta, Paris. A participat la diferite conferinte internationale in Elvetia, Franta. Cehia. Ungaria. Ucraina. Republica Moldova si SUA.
In prezent autorul este liber profesionist, stabilit in Cluj. Este membru al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO si al Asociatiei Ziaristilor din Romania - AZR.
Asupra cartilor autorului au formulat opinii critice: Gheorghe Craciun - Alibi pentru un prieten ("Echinox", nr. 1/1989); Mihai Dragolea - Colectionarul din blocul pensionarilor ("Vatra", nr. 7/1991); Gheorghe Mocuta - Singur printre prozatori ("Arca", nr. 6/1991); Gheorghe Grigurcu - La lumina libertatilor in floare ("Romania literara", nr. 10/1997); Virgil Podoaba -Fragmente pentru un fragmentarium ("Vatra", nr. 1/1998); Ioan-Pavel Azap - Propoiezitii ("Monitorul de Cluj", nr. 8/1998): Monica Lovinescu. Adrian Marino, Liviu Petrescu, Paul Grigore, Adrian Hamzea. A.l. Brumaru. Val Condurache, Ioan Holban. Ion Bogdan Lefter. Simona Popescu. Al. Tion. Cornel Ungureanu. Stefan Borbely, Petru M. Has, Mircea Ticudean. Al. Hi Ionescu. Gabriela Gavril. Sanda Cordos, Andrei Bodiu s.a.
Referinte critice:
"Vasile Gogea e un personaj camilpetrescian coborit de pe scena in strada sau asezat rabdator in fata mesei de scris, cu unica trista bucurie de a vedea idei. Fara idee, fara geometrie si fara drama teoretica, proza lui ar ti litera moarta, materie lingvistica inghetata."
(Gheorghe Craciun. "Echinox", nr. I 1989)
"in locul rechizitoriilor turbate ce nu vor intirzia sa apara din sertarele imaginare ale scriitorilor nostri, avem in Scene din viata lui Anselmus o mostra de scriitura demna si infrigurata, iesita poate din mantaua orwelliana a Brasovului insurgent."
(Gheorghe Mocuta, ""Arca", nr. 6/1991)
"Scenele din viata lui Anselmus sint o bijuterie epica in care putinatatea materialului brut e compensata de finetea executiei."
(Mihai Dragolea. -Vatra", nr. 7/1991 i
"Vasile Gogea acorda libertatii un inteles auster, expiator. O conecteaza la mistica impotrivirii fata de infernalul regim concentrationar."
(Gheorghe Grigurcu, ""Romania literara", nr. 10/1997)
"Cu toate ca consemneaza mai ales fapte si idei, primul contact cu Fragmentele nu se realizeaza nici la nivel evenimential. nici la nivel ideatic. Pe aceste nivele contactul se face de-abia intr-un tirziu, dupa ce ie-,ii obisnuit cu ele. intii. insa, atrag atentia asupra limbajului lor. Dupa o definitie faimoasa, acesta ar fi semnul distinctiv al literaritatii. Semnul estetic prin excelenta. Astfel, cel care se manifesta in primul rind in ele ar fi scriitorul."
(Virgil Podoaba, "Vatra", nr. 1/1998)
"Propoiezitii este un volum perfect echilibrat, esentializat, o experienta aparent incheiata. Volumul face parte dintr-un proiect vast de constructie in ti intru literatura al autorului care, de fiecare data. pare ca vrea sa epuizeze filonul genului abordat."
(Ioan-Pavel Azap, ""Monitorul de Cluj", nr. a/1998)
|
