Vartan Mestugean biografia
Vartan Mestugean opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
MESTUGEAN Vartan, se naste la 15 aug. 1869, Bucuresti - moare in 10 febr. 1942, Bucuresti.
Prozator.
Fiul lui Kevork Mestugean, prof., director al Scolii armene din Bucuresti. invata la Scoala armeana din Constantinopol, la care ramine ca prof. dupa absolvire.
Banuit de activitati antiotomane, se refugiaza la Varna, unde editeaza un ziar armenesc.
In 1899 revine la Bucuresti, unde va fi redactor si apoi subdirector la Universul, redactor al Universului literar, intre 1913 si . Din 1920, director al Scolii armene din Bucuresti.
Editeaza revista culturala armeana in limba romana Ararat (1924-l942). Foiletonist alert, autor de literatura de calatorii.
Prozatorul, circumscris perioadei dinaintea primului razboi mondial, este interesant nu atit prin expresie sau prin constructie, ci prin intuitia psihologica a tipurilor si prin selectia reprezentativa a faptelor care le ilustreaza. „Filmele" sale (azi le-am numi instantanee) din volumul Schite-filme (1913) se plaseaza la frontiera literaturii cu gazetaria, notind momentul de frihgere a echilibrului in traiectoria unui personaj, a unui destin, a unei situatii.
Plasate sub influenta „momentelor" caragialesti" - autorul a fost un apropiat al lui Caragiale in perioada cind acesta publica celebrele sale texte la Universul - schitele speculeaza literaritatea faptului divers, reusind uneori sa contureze tipuri viabile, in ciuda schematismului lor.
Romanul Getta (1916), melodramatic si nerealist la prima vedere, nu este o banala romanta tragica, ci monografia unei stari paroxistice: gelozia, care isi anihileaza obiectul prin supralicitare. Desi mediocru artisticeste, romanul dezvaluie o preocupare moderna pentru psihologiile iesite din comun, pentru stari-limita, ca si prin tehnica flash-back-ului utilizat (eroul rememoreaza intreaga istorie dupa sinuciderea amantei sale, care lumineaza tragic o poveste altfel comuna).
Cele mai putin afectate de trecerea timpului ramin insa relatarile calatoriilor sale in Egipt si apoi in Palestina, pe un traseu inaugurat cu o jumatate de veac inainte de Bolintineanu; directe si alerte ca orice viziune reportericeasca (au si fost intii publicate in foileton in Universul literar, ca si alte schite ale sale), relatarile sale curg firesc, fara un plan anume, pastrind intreaga prospetime a primei impresii si bucuria contactului cu o lume vie, agitata, multicolora, care populeaza strazile si bazarele unde calatorul intra mai bucuros decit in muzee sau moschei.
OPERA:
Schite-filme, Bucuresti, 1913;
Bucuresti-Sakkarah. Note de calatorie. Bucuresti, 1913 (reeditat fragmentar in Calatori romani in Africa, Bucuresti, 1983);
Regina noastra. Note biografice cu prilejul aniversarii a 70 de ani a(i) M.S. Reginei Elisabeta, Bucuresti, 1914;
Ierusalim, Bucuresti, 1914;
Getta, roman. Bucuresti, . Traduceri: Mica antologie de poezie armeana. Bucuresti, 1934.
|
