Udriste Nasturel biografia
Udriste Nasturel opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
NASTUREL Udriste, se naste la 1596 - moare in 1659.
Fiul lui Radu Nasturel si al Calei (n. Calomfirescu), descendent al unei vechi familii boieresti din Fieresti.
Invata latina acasa, cu un prof., folosind ca manual De imitatione Christi. Stie perfect slavona, latina si, probabil, greaca. in 1628 este diac la curtea lui Alexandru Ilias, iar in 1632 - vtori-logofat.
Cumnat cu Matei Basarab, este consilierul sau tainic, omul de incredere trimis in solii dificile.
Este autorul primelor versuri „la stema", in slavona, cuprinse in Molitvenicul din 1635, stihuri care slavesc dinastia Basarabilor. Mai scrie versuri, precum si o predoslovie slavona pentru Antologhionul de la Cimpulung din . Strofele din propriile talmaciri, din Cartea despre urmarea lui Hristos (1647, versiunea in slavona a celebrei De imitatione Christi) si din Triodul penticostar din 1649, inchinate Doamnei Eliana, scrise intr-o slavona savanta si complicata, ultimele incercari chiar un joc etimologic, sint socotite ca primele poezii de factura baroca din literatura noastra.
Compune mai multe Predoslovii, printre care mai importante cea la Cartea despre urmarea lui Hristos, in care afirma „inrudirea latinei cu romana", precum si cea care insoteste Triodul, scrisa intr-o slavona plina de retorisme rafinate, dovedind frecventarea ginditorilor clasici. Lb. romanesti i-a daruit o excelenta traduce a romanului popular Varlaam si loasafsi, posibil, a invataturilor lui Neagoe Basarab si Vietii lui Nifon.
„Oarecare boiarin, cinstit si slovesnic si a toata destoinicia si intelegerea harnic, dirept, pravoslavnic crestin, al doilea logothet si frate doamnei bunului credincios si a luminatului domn. Io Matei Voivoda, cu mila lui Dumnedzau, domnul Tarii Romanesti, dumnealui Udriste Nasturel", asa il caracterizeaza pe carturarul muntean Varlaam, care-l cunoscuse cu ocazia unei misiuni diplomatice. Erudit de mare rafinament, Udriste Nasturel a fost ideologul domniei lui Matei Basarab, un pretios consilier si un incitator la fapte de cultura. Idealul sau istoric era epoca lui Neagoe, el fiind principalul autor al mitului Basarabilor.
Discret, din umbra, intretinind relatii cu inalte personalitati culturale din alte tari, a vegheat asupra vietii spirituale romanesti si, desigur, a indemnat pe Varlaam sa dea replica la Catehismul calvinesc. De altfel, Udriste Nasturel a controlat si a coordonat personal munca de tiparire a cartilor slavonesti, scriind el insusi predoslovii si versuri. Posesor al unei biblioteci remarcabile, Udriste Nasturel este prin excelenta un iubitor al cartii dedat la placerile subtile ale traducerilor dintr-o limba moarta in alta, minuind cu virtuozitate frazele ramuroase ale unor graiuri inviate doar de pana cunoscatorilor.
OPERA:
La prea luminata stema a milostivilor domni Basarabi, in Molitvenic, 1635;
Predoslovie la Molitvenic, 1635;
Predoslovie cetitorului, in Evanghelie invatatoare, 1642;
La prealuminata stema a prealuminatei case a mariilor tor domnilor Basarabi, in Antologhion, 1643;
Predoslovie si Precuvtntare la Antologhion, 1643;
Stihuri in stema domniei Tarii Ruminesti, in Evanghelie invatatoare, 1644;
A tot binecinstitoarei stapinei noastre, in Carte despre imitarea lui Hristos, 1647;
Predoslovie la Cartea despre imitarea lui Hristos, 1647;
Epigrama si Predoslovie, in Triod-Penticostar, 1649;
I. Bianu si N. Hodos, Bibliogrfie romaneasca veche, . Viata sfintilor Varlaam si loasaf, ed. ingrijita si pref. de P. V. Nasturel, Bucuresti, 1904. |
REFERINTE CRITICE:
N. Iorga, Ist. Ut. rom., I;
N. Cartojan, Istoria, II;
Al. Piru, Literatura;
G. Ivascu, Istoria;
D. H. Mazilu, Udriste Nasturel, 1974;
D. H. Mazilu, Barocul in literatura romana, 1976.
|
