Traian Pop biografia
Traian Pop opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
POP TRAIAN
Pseudonimul literar al lui Traian Pop.
Poet, dramaturg.
S-a nascut la 10 decembrie 1952 in Brasov.
Este fiul lui Traian Pop, pilot si apoi tehnician-maistru militar, si al Mariei Pop (n. Manciu), casnica.
Este absolvent al Liceului nr. 1 Fetesti-Gara (1971) si al Facultatii de Electrotehnica din cadrul Institutului Politehnic "Traian Vuia" din Timisoara (1978). A urmat cursuri de specializare in retele de calculatoare la Centrul de Economie si Studii al Editurii "Ernst Klett" din Stuttgart (1999). A frecventat cenaclul "Pavel Dan" si cenaclul Asociatiei Scriitorilor si al revistei "Orizont" din Timisoara.
A ocupat diverse functii la Combinatul Minier Oltenia (Rovinari), Teatrul German de Stat din Timisoara, intreprinderea de Retele Electrice Timisoara. A lucrat ca liber profesionist (inginer de sunet, textier) cu diferite formatii de muzica rock si jazz. in 1990 emigreaza in Germania.
Debuteaza publicistic cu versuri in revista "Forum studentesc" din Timisoara (1975).
Debutul editorial are loc in volumul colectiv de debut Timp interior (Ed. Facla, 1984) alaturi de Ana Pop Sirbu si Lucilia Dinescu Ban.
Colaboreaza la revistele: "Forum studentesc", "Orizont", "Transilvania", iar dupa plecarea din tara la "Argo" (Bonn), "Observator", "Archenoah" (Miin-chen), "Origini" (Norcross, S.U.A..), "Norii" (Internet S.U.A.), "Vatra" etc. Dupa debut, publica volumele de versuri: Developari discrete (Ed. Facla, 1989); Putere absoluta (Ed. Marineasa, 1999); Saptamina 53 (Ed. Marineasa, 1998); Miercurea de cenusa (Ed. Marineasa 2000); Jocuri ero(t)ice (Ed. Marineasa 2001) si volumul de teatru Frumos si liber cu tine privind (Ed. Marineasa, 1999). A dramatizat piesa Minciunica in orasul piticotilor dupa un roman al lui Dumitru Toma, montata in 1988 la Teatrul de Papusi din Timisoara si interzisa dupa primele reprezentatii.
Este detinatorul urmatoarelor premii: premiul revistei "Orizont" pentru poezie (1984) si pentru teatru (1986), Premiul Academiei de Stiinte, Literatura si Arta Oradea la Salonul International de Carte (Oradea, 1999), premiul Asociatiei internationale a Scriitorilor si Oamenilor de Arta Romani Literart XXI (1999).
Este prezent in Dictionnaire de la poesie roumaine (Miron Kyropol, Franta) si in Caiete Internationale de Poezie / International Notebook of Poetry, nr. 1/200 si 2/2001 (Norcross, USA).
Lucreaza ca si coordonator prelucrare date electronice la "Dachser" GmbH Co&KG, ZN Kornwestheim (Germania).
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (filiala Timisoara), al Literart XXI - Uniunea Mondiala a Scriitorilor si Artistilor Romani, al Asociatiei Scriitorilor Romani si Germani din Mtinchen si Bavaria si al Academiei Romano-Americane de Arte si Stiinte.
Au formulat opinii critice asupra scrierilor autorului: Constanta Buzea -Timp interior ("Amfiteatru", iun. 1984); Ioana Rauschan - Traian Pop Traian ("Orizont", nr. 26/1984); Laurentiu Ulici - Prima Verba ("Romania literara", nr. 43/1984); Antoaneta Iordache - Traian Pop Traian ("Orizont" nr. 40/1986) si Doua premiere un numitor comun ("Orizont" nr. 9/1988); Brindusa Armanca - Babszinhazi kronika ("Szabad szo" nr. 13365/1988); Romulus Bucur - wer aber is die Realitat ("Arca", nr. 100/1998, reluat in volum Poeti optzecisti (si nu numai) in anii '90, Ed. Paralela 45, 2000); Titu Popescu - Traian Pop Traian in Saptamina 53 ("Observator", nr. 41/ 1998), Saptamina patimilor ("Steaua", nr. 1/1999), Capacitatea vizualizarii inscenarilor lirice ("Observator", nr. 44/1999), An nou cu poezie ("Dorul", Danemarca, nr. 1/2001); Cornel Ungureanu (prezentare pe coperta IV a volum Saptamina 53, Ed. Marineasa, 1998 si Am mai citit, "Orizont", nr. 8/1999); Andrei Zanca - Frumos si liber ("Observator" nr. 45/1999); Alexandru Ruja (in volum Parte din intreg, Ed. Excelsior 1999); Alexandru Lungu - Monarh absolut ("Argo", nr. 20/2000); Horst Fassel - Absolute Power ("Orient Latin" nr. 1/2001); Georg Aescht - Literatur und Kunst ("Kulturpolitische Korrespondenz"_ nr. 1127/2001) Georg Scherg - Vom Unertraglichen und seiner Zeit: Ober Traian Pop Traian und seine Art, Gedichte zu schreiben ("Archenoah", nr. 26-27/2001) s.a.
Referinte critice:
"O poezie in care realul, decorul citadin, tehnologizat ca la inceputurile generatiei '80 (aripa ei bucuresteana, mai ales Traian T. Cosovei si Mircea Cartarescu), universul urban, marcat de interventia umana activa () e consemnat cvasifotografic, nu lipsit de compasiune, solidaritate, complicitate afectiva cu el () si face loc tara nici un fel de complexe, imaginii baroce-intertextuale, unde intertextul nu apartine numaidecit culturii «inalte», ci celei «populare», a acelorasi ani '. Autoportretul moral - sub ipostaza, de asteptat, a outsider-xilui a loser-ului este reluat in ipoteza viziunii de sine sub unghi geologic, a tulburatoarei intersectii dintre viata si moarte."
(Romulus Bucur, "Arca", nr. 100/1998)
"Expresivitatea lui Traian Pop Traian sta in forta furiei lui demolatoare de false idealuri. Vehementa ii inspira discursuri literare de baricada. () Traian Pop Traian dezvolta o tehnica speciala a intensificarii comunicarii, prin: ritm si secvente, imagini juxtapuse, pivotare filmica spre exterior, schimbare marturisita a «vocilor», compunerea unor cuvinte - imagini aglutinate - toate pentru a releva sufocanta babilonie a deriziunii. Poetul priveste inapoi cu o minie care insceneaza procese de sensibilitate ultragiata a carei puritate trebuie recuperata, ca o garantie a dreptatii."
(Titu Popescu, "Steaua", nr. 1/1999)
"Temperament focos si eruptiv, Traian Pop Traian destasoara o poezie cu largi deschideri de patetism inrudit cu grandilocventa unei rostiri marcate de accente acute. Odata stimit, suvoiul textului pare a fi minat de la sine de impulsuri autonome, poetul devenind un privitor al unui spectacol care ii apartine originar, bucurindu-se ca nu mai este nevoit sa-l conduca si sa-l stilizeze. () Titlul recentului volum al lui Traian Pop Traian, Putere absoluta nu mi se pare intimplator: poetul actioneaza precum un monarh absolut in regatul sau imaginar, taie si spinzura, inalta si pedepseste, innobileaza si mintuie simtamintele si cuvintele ce-l stapinesc, la rindul lor, fara iertare."
(Alexandru Lungu, "Argo", nr. 20/2000) |
