Teodor Alexandru Stamatiad biografia
Teodor Alexandru Stamatiad opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
|
STAMATIAD Alexandru Teodor (numele la nastere: Alexandru Teodor Stamatiade), se naste la 12 mai, 1885, Bucuresti - moare in 1956, Bucuresti.
Poet si traducator.
Fiul locotenent-colonelului Theodor Pallady si al Mariei Stamatiade. inrudit cu pictorul Th. Pallady si cu actrita Lucia Sturdza-Bulandra. intr-o „autobiografie", Teodor Alexandru Stamatiad se prezinta drept coboritor din Palladesti si Ghiculestii moldoveni. Liceul in Bucuresti, la „Matei Basarab" si la „Sf. Gheorghe". Licentiat in litere (1914), prof. secundar de franceza la Arad (1918-l928), apoi la Bucuresti.
Debuteaza in Romanul (1905). Este discipolul preferat al lui Al. Macedonski .
Debut editorial cu volum de versuri Din trimbife de aur (1910). in 1912 scoate, in Bucuresti, revista simbolista Gradina Hesperidelor (un nr. dublu). „Prim-redactor" ]& Literatorul (1918). La Arad fondeaza revista Salonul literar (1925-l926). Colaboreaza la Vieata noua, Convorbiri critice, Noua revista romana. Flacara, Gradina Hesperidelor, Universul literar, Sburatorul etc.
Publica volum de poezii: Margaritare negre, 1918; Pe drumul Damascului, 1923; Poezie, 1925; Peisagii sentimentale, 1935; Cortegiul amintirilor, . Poeme in proza in Cetatea cu portile inchise (1921). Traduce din M. Maeterlinck, O. Wilde, Ch. Baudelaire, Omar Khayyam, Li Po s. a. A semnat si cu pseudonimul Adrian Alexandru. Specifica pentru lirismul lui Teodor Alexandru Stamatiad este romanta -sentimentala, superficiala, de extrema simplitate; ea dezvolta, folosind recuzita simbolista, o atmosfera de reverie melancolica, sau aluneca in declaratii grandilocvente si poza. Premiul SSR pe 1922 si 1931; Premiul Ministerului Artelor pe 1923; Premiul Acad. Romane in 1924,1926 si 1936; Premiul national de poezie pe 1938.
In primul volum al lui Teodor Alexandru Stamatiad, Din trimbite de aur (1910), un demonism jucat, ostentatia vitalismului, a exuberantei dionisiace, a senzualitatii - patima, furtuna, lupta, blesteme - stau alaturi de nostalgiile si regretele moderate, de claritatea si simplitatea altor poeme. Acestea din urma il reprezinta mai bine; in celelalte sint mai accentuate teatralitatea si exotismul, se recurge si la alegorie (apar Avintul, Iubirea, Templul Adoratiei).
E utilizat frecvent versul alb. Nota sumbra predomina in Margaritare negre (1918); motivul fundamental al poemelor este regretul unei pierderi ireparabile; intentia muzicala e vizibila in dezvoltarea tehnicii refrenului. in volumul Pe drumul Damascului (1923) apare tema patriotica (legata de contextul istoric - zilele primului razboi mondial), tratata mai discret in Psalmi si rugaciuni, mai direct in ciclul Tarii mele. Sint versuri care definesc un temperament liric si precizeaza limitele sale: psalmii sint surprinzator de lipsiti de tensiune, de zbucium, miscarile lirice sint reduse la minimum, tonul ramine egal, locurile comune abunda. Prozaismul si optimismul facil dauneaza si celorlalte poeme (in forma de rugaciuni, ode) din volum. Peisagii sentimentale (1935) merg in directia clasicizarii - si a banalizarii. O puternica artificialitate degaja poemele in proza (Cetatea cu portile inchise, 1921), prin afectarea stilului „naiv", exces de repetitii, alegorizare. Temele lor fundamentale sint imposibilitatea atingerii idealului, sacrificiul artistului, iubirea eterna, pasiunile teatrale -fericire, nefericire, nebunie. Citeva eseuri asupra poetilor contemporani informeaza, partial, despre sistemul valoric si arta poetica ale lui Teodor Alexandru Stamatiad: el apreciaza, la altii, finetea si puritatea, „o poezie sugestiva, nobila si armonioasa", subiecte „aristocratice". Simplitatea si accesibilitatea liricii sale explica, in parte, un anumit succes inregistrat in epoca (premii, reeditari, judecati critice favorabile).
OPERA:
Din trimbite de aur, poeme. Bucuresti, 1910 (ed. IV, 1930);
Femeile ciudate, piesa intr-un act (in colab. cu ConsL Riulet), Bucuresti, 1911;
Poemele in proza ale lui Ch. Baudelaire (trad.). Bucuresti, 1912;
M.Maeterlinck, Oaspetele nepoftit, piesa intr-un act, trad. de ~, Bucuresti, 1912;
M. Maeterlinck, Ciclul mortii. Bucuresti, (trad.) 1914;
Doi disparuti, luliu Savescu - Stefan Petica, Bucuresti, 1915;
Margaritare negre, poeme, Bucuresti, 1918 (ed. III, 1934);
Poemele in proza ale lui O. Wilde (trad.), Bucuresti, 1919;
Cetatea cu portile inchise, parabole, Bucuresti, 1921 (ed. III, 1938);
Pe drumul Damascului, poeme religioase. Bucuresti, 1923 (ed. II, 1929;
ed. V, 1946);
Cttiva scriitori. O. Goga, Stefan Petica, luliu C. Savescu, M. Maeterlinck, Arad, 1925;
Poezii, Bucuresti, 1925;
Sufletul lui Baudelaire, cugetari si paradoxe (culegere si trad.), Arad, 1927;
Catrenele lui Ornar Kiiayyam (trad.). Bucuresti, 1932 (ed. III, 1945);
Din poeziile lui Li Po, trad. de ~, Bucuresti, 1933;
Peisagii sentimentale, poeme, Bucuresti, 1935;
Din flautul de jad. Antologie chineza (trad.), Bucuresti, 1939;
Cortegiul amintirilor, poeme si poezii, ed. completa si definitiva. Bucuresti, 1942;
Din cintecele curtezanelor japoneze (trad.), Bucuresti, 1942;
Esarfe de matase. Antologie japoneza (trad.). Bucuresti, 1943;
Din poezia americana (trad.), „in loc de pref." de Perpessicius, Bucuresti, 1947. |
REFERINTE CRITICE:
I. Chendi, Schite de critica literara, 1924;
C. Saineanu, Recenzii (1924-l926), 1926;
E. Lovinescu, Istoria, III, IV;
Perpessicius, Mentiuni, I;
M. Dragomirescu, Samanatorism, poporanism, criticism, 1934;
N. Iorga, Ist. Ut. cont., I;
Dem. Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Stamatiad, 1937;
G. Calinescu, Istoria..;
Lidia Bote, Simbolismul romanesc, 1966;
VI. Streinu, Versificatia;
Adriana Iliescu, Literatorul. Studiu monografic, 1968;
C. Ciopraga, Literatura;
I. Rotaru, O istorie, II;
Al. Pini, Istoria literaturii romane de la inceput plna azi, 1981;
N. Antonescu, in Steaua, nr. 6, 1985;
A. Goci, in Manuscriptum, nr. 1, 1985;
I. Negrila, in Orizont, nr. 27,1985;
M. Zamfir, in Romania literara, nr. 22, 1985;
Adriana Iliescu, Poezia simbolista romaneasca, 1985.
|
